Consiliul de Mediere: Avocaţii şi notarii nu pot fi de drept mediatori, fără pregătire de specialitate

Potrivit reprezentanţilor Consiliului de Mediere, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi din Camera Deputaţilor, Cameră decizională, a avizat, în 20 iunie, propunerea legislativa pentru modificarea OUG 90/2012, care modifică şi completează Legea 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, printr-un amendament ce prevede că notarii şi avocaţii dobândesc, fără nici o formalitate, respectiv fără o pregătire de specialitate în managementul conflictelor, comunicare, tehnici de negociere şi în teoria şi practica medierii, atribuţii specifice profesiei de mediator.

În opinia acestora, amendamentul încalcă prevederile Directivei 52/2008/CE a Parlamentului European, care arată că poate deveni mediator orice persoană, indiferent de profesie, cu condiţia ca statele membre să asigure o formare iniţială şi continuă a mediatorilor, pentru a putea desfăşura o mediere eficientă, imparţială şi competentă faţă de părţi.

Reprezentanţii Consiliului de Mediere consideră că amendamentul adus OUG 90/2012 creează "o discriminare inadmisibilă", atât raportat la celelalte profesii juridice, cât şi la profesiile nonjuridice, "ceea ce conduce, în mod direct, la o gravă inechitate".

Vicepreşedintele Consiliului de Mediere, Daniel Şuştac, a declarat duminică, într-o conferinţă de presă, că avocaţii sunt, prin natura meseriei lor, de partea clienţilor lor. Acesta a precizat că un avocat nu poate deveni de drept mediator, ci trebuie să parcurgă nişte paşi, respectiv să asiste la cursuri de iniţiere, iar apoi la cursuri de profesionalizare.

Şuştac a spus că amendamentele aduse OUG 90/2012 sunt în dezacord şi cu normativele Uniunii Europene, riscând să afecteze şi progresele din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare.

Vicepreşedintele Consiliului de Mediere a precizat că, în 2016, Comisia Europeană aşteaptă rapoarte şi evaluări ale modului în care s-a făcut implementarea serviciului de mediere în ţările membre, iar prin acest amendament profesia de mediator are de suferit.

Preşedintele Consiliului de Mediere, Dorin Valeriu Bădulescu, a declarat că în cei zece ani de când este implementată meseria de mediator în România, peste 90 la sută dintre părţile mediate au ajuns la înţelegeri ferme, eficienţa fiind una foarte mare.

Bădulescu a arătat că mediatorul trebuie să fie format, trebuie să fie neutru. El a adăugat că preţurile ocazionate de procesul de mediere se ridică la doar cinci la sută din preţul generat de o acţiune clasică în justiţie.

Preşedintele Consiliului de Mediere a mai spus că justiţia, de cele mai multe ori, dă o soluţie legală, dar nu stinge conflicte, că tot timpul rămân părţi nemulţumite în urma deciziilor din justiţie, pe când mediatorul analizează şi propune soluţia cea mai buna pentru toate părţile implicate în actul de mediere, astfel încât la final să nu rămână părţi nemulţumite.

Gabriela Mihuţ, membru în Consiliul de Mediere, a spus că există o mare deschidere a cetăţenilor pentru mediere, media anuală a cazuriler fiind de aproximativ 10.000, dintre care aproximativ 2.500 de cazuri de mediere în justiţie.

Mihuţ a precizat că aproximativ 7.500 de cazuri anual sunt rezolvate prin mediere, ceea ce înseamnă tot atâtea cazuri mai puţine pe mesele judecătorilor. Medierea are, astfel, un rol activ în degrevarea instanţelor de judecată de numeroase dosare ce pot fi soluţionate de către mediatori.

Reprezentanţii Consiliului de Mediere au mai arătat că un caz de mediere poate dura chiar şi trei ore, în funcţie de natura situaţiei şi a atitudinii părţilor, dar de regulă durează între o lună şi trei luni, cu mult mai puţin decât acţiunile din justiţie.

Aceştia au mai susţinut că demersul legislativ, care creeaza privilegii pentru avocaţii şi notarii care au o vechime de cinci ani de la data definitivatului, nu a fost adus la cunoştinţa persoanelor interesate şi nici Consiliului de Mediere, care nu a avut posibilitatea să-şi exprime punctul de vedere.

Reprezentanţii Consiliului de Mediere au menţionat că Ministerul Justiţiei s-a opus adoptării acestei modificari legislative în Comisia juridică a Camerei Deputaţilor, iar Consiliul Superior al Magistraturii susţine ideea că profesia de mediator este nonjuridică.