Adventiştii de Ziua a Şaptea resping menţionarea exclusivă în Constituţie a Bisericii Ortodoxe

"Ne aşteptăm ca modificările Constituţionale să nu forţeze istoria reală şi să nu ofere recunoaştere doar unui anumit cult recunoscut de Statul Român, în timp ce alte 17 culte sunt trecute la categoria «alte culte». Ne aşteptăm ca noua Constituţie să se adreseze tuturor românilor în mod egal, fără discriminare, şi reflectând condiţii religioase, politice, economico-sociale, etnice şi instituţionale moderne şi actuale", se arată într-un comunicatul de presă remis, joi, agenţiei MEDIAFAX.

Astfel, Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea respinge menţionarea nominală, exclusivă, doar a Bisericii Ortodoxe Române (BOR) în cadrul recunoaşterii rolului şi importanţei cultelor religioase în istoria naţională a României şi în modernizarea sa, considerând această menţionare exclusivă o adăugire inutilă, discriminatorie şi jignitoare pentru celelalte 17 culte religioase cu statut egal în faţa Statului Român, fiind în consecinţă inadecvată pentru apariţia într-un text al unei Constituţii moderne.

Potrivit sursei citate, oficialii bisericii susţin că, dacă totuşi se doreşte menţinerea acestui amendament, o variantă modernă, adecvată, nediscriminatorie ar fi "România recunoaşte rolul istoric în constituirea şi modernizarea statului român al tuturor cultelor religioase, al Casei Regale şi al minorităţilor naţionale".

Oficialii Bisericii Adventiste de Ziua a Şaptea consideră că menţionarea nominală, exclusivă, doar a Bisericii Ortodoxe Române afectează egalitatea cultelor.

"Menţionarea nominală, exclusivă, doar a Bisericii Ortodoxe Române afectează egalitatea cultelor, oferind întâietate şi recunoaştere doar unuia dintre cele 18 culte cu statut egal recunoscute de Statul Român. Practic un cult religios devine mai egal decât celelalte 17, ştirbind principiile statului neutru faţă de orice credinţă religioasă", se mai arată în comunicat.

Biserica Greco-Catolică a cerut, miercuri, să fie menţionată în Constituţie la articolul privind rolul Bisericii Ortodoxe şi al Casei Regale "în constituirea şi modernizarea statului român", solicitând totodată ca libertatea religioasă să fie definită "urmând exemplul Convenţiei Europene a Drepturilor Omului".

Cele două amendamente sunt menţionate într-o scrisoare trimisă miercuri de liderul Bisericii Greco-Catolice, cardinalul Lucian Mureşan, lui Crin Antonescu, preşedinte al Comisiei Parlamentare de revizuire a Constituţiei.

"Dacă viitoarea Constituţie se doreşte a fi un document istoric care să vorbească despre aportul adus de unele instituţii la constituirea şi modernizarea statului român, Biserica Greco-Catolică nu poate fi exclusă dintre acestea. Fără Biserica Greco-Catolică, Statul Român, identitatea naţională şi limba română în formele pe care le cunoaştem astăzi nu ar fi existat", spune cardinalul Lucian, în argumentarea primului amendament, potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX.

În scrisoarea trimisă lui Antonescu se arată că, în cazul în care viitoarea Constituţie sau preambulul acesteia va conţine articolul "România recunoaşte rolul istoric, în constituirea şi modernizarea statului român, al Bisericii Ortodoxe şi al celorlalte culte religioase, al Casei Regale şi al minorităţilor naţionale", acesta să fie completat astfel: "România recunoaşte rolul istoric, în constituirea şi modernizarea statului român, al Bisericii Ortodoxe, Bisericii Greco-Catolice şi al celorlalte culte religioase, al Casei Regale şi al minorităţilor naţionale".

În acest context, cardinalul Lucian face, în scrisoare, o incursiune istorică pornind de la episcopul greco-catolic Inochentie Micu Clain, care a introdus "pentru prima dată termenul de «naţiune română» la 1737", continuând cu Școala Ardeleană, care a "format conştiinţa naţională românească", înlocuirea de către Biserica Greco-Catolică a scrierii chirilice cu alfabetul latin, lupta pentru emancipare naţională de la 1848 şi terminând cu aportul în Unirea de la 1918 şi lupta împotriva "comunismului şi sovietizării ţării".

În legătură cu al doilea amendament propus, liderul Bisericii Greco-Catolice spune în scrisoare că "textul Constituţiei din 2003 nu defineşte în termeni pozitivi ce e libertatea de conştiinţă sau religie, ceea ce face aceşti termeni neclari".

În aceste condiţii, se propune înlocuirea art. 29 din Constituţia din 2003 ("Libertatea gândirii şi a opiniilor, precum şi libertatea credinţelor religioase nu pot fi îngrădite sub nici o formă. Nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie ori să adere la o credinţă religioasă, contrare convingerilor sale. Libertatea conştiinţei este garantată; ea trebuie să se manifeste în spirit de toleranţă şi de respect reciproc") cu textul bazat pe Convenţia Europeană a Drepturilor Omului: "Statul garantează dreptul la libertate de gândire, de conştiinţă şi de religie; acest drept include libertatea de a-şi schimba religia sau convingerile, precum şi libertatea de a-şi manifesta religia sau convingerea în mod individual sau colectiv, în public sau în particular, prin cult, învăţământ, practici şi îndeplinirea ritualurilor".

"Definirea libertăţii religioase în România este imperativă deoarece în declaraţia de unire a Transilvaniei cu România de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, se garanta: «Egală îndreptăţire şi deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din Stat». Scoaterea în afara legii a Bisericii Greco-Catolice de către statul român în 1948 a fost o încălcare a declaraţiei de la Alba Iulia. Chiar şi după căderea regimului comunist Biserica Greco-Catolică încă nu a fost repusă în drepturi, în mare parte credincioşii ei fiind în continuare în imposibilitatea de a-şi putea practica credinţa liber şi nestânjenit în România. Ne dorim ca această nouă Constituţie să definească în termeni pozitivi libertatea religioasă astfel încât toţi românii, indiferent de confesiune, să se poata bucura de aceleaşi drepturi în România", este argumentată, în scrisoare, cea de-a doua propunere.