Zgonea: Punctul de vedere al Parlamentului pe referendum, cât mai repede; nu căutăm tertipuri

Zgonea a spus că va solicita convocarea Birourilor permanente reunite ale celor două Camere pentru săptămâna viitoare, luni, pentru stabilirea procedurilor de urmat în cazul referendumului solicitat de Traian Băsescu.

"Luni cer convocarea Birourilor permanente reunite şi o să discutăm în Birouri. Nu are niciun rost să căutăm tertipuri. Birourile stabilesc o procedură, se face dezbatere în Parlament şi se dă acceptul", a spus Zgonea.

El a precizat că Parlamentul nu poate da aviz decât printr-un proiect de hotărâre.

"Din punct de vedere juridic, nu există, nu a existat niciodată avizul. Noi nu putem să dăm aviz decât printr-un proiect de hotărâre. Aici lucrurile sunt foarte simple. Şi dăm aviz, că nu pot da Birourile în numele Camerei. După Birouri, plenul ar trebui să îşi exprime punctul de vedere", a spus Zgonea.

Preşedintele Camerei a arătat că, deşi avizul este consultativ, el este totuşi obligatoriu.

"Deci, dacă cineva nu ar vrea să facă nimic, nu ar da avizul. Neexistând avizul, nu mai punem pe ordinea de zi şi atunci s-ar prelungi dezbaterea. Dar asta nu are niciun avantaj, nici pentru noi, nici pentru guvernare, nici pentru ceea ce avem de lucru", a spus Zgonea.

El a arătat că, din punctul său de vedere, soluţia USL va fi aceea de a se da cât mai repede punctul de vedere al Parlamentului.

"Eu cred că soluţia pe care o va adopta USL este aceea de a da avizul cât mai repede posibil, ca să nu existe probleme", a spus Zgonea.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, miercuri, răspunzând unei întrebări, că cele 20 de zile pentru consultarea Parlamentului în privinţa declanşării referendumului "au început să curgă de ieri".

Şeful statului a precizat că a trimis de marţi la Parlament scrisorile privind declanşarea procedurii convocării referendumului, moment din care au început să curgă cele 20 de zile prevăzute pentru consultarea Legislativului.

"Le-am trimis de ieri (...) Au început să curgă de ieri, pentru că înainte de a face declaraţia, scrisorile erau la Parlament", a afirmat Băsescu, fiind întrebat dacă a trimis conducerii Parlamentului scrisorile pentru consultarea în privinţa organizării referendumului.

Textul scrisorilor trimise de către şeful statului preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, obţinut de MEDIAFAX, este următorul:

"În temeiul dispoziţiilor art. 2 şi art. 90 din Constituţia României şi al dispoziţiilor art. 2 şi art. 11 din Legea nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, doresc să solicit poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa suverană cu privire la următoarele probleme de interes naţional:

1. Trecerea la un Parlament unicameral
2. Reducerea numărului total de parlamentari la maximum 300

Având în vedere dispoziţiile legale enunţate, doresc să consult Parlamentul cu privire la organizarea unui referendum naţional pe problemele sus-menţionate".

Organizarea referendumului se poate face doar după consultarea Parlamentului, care poate emite un punct de vedere în 20 de zile, la terminarea acestui interval procedura considerându-se îndeplinită chiar dacă Legislativul nu şi-a exprimat poziţia.

Conform articolului 11 din Legea referendumului, "preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să îşi exprime voinţa prin referendum cu privire la probleme de interes naţional".

"Problemele care se supun referendumului şi data desfăşurării acestuia se stabilesc de Preşedintele României, prin decret", se arată la alineatul 2 al articolului.

Punctul de vedere al Parlamentului asupra referendumului iniţiat de Preşedintele României urmează să fie exprimat, printr-o hotărâre adoptată în şedinţa comună a celor două Camere, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor prezenţi, în termen de cel mult 20 de zile calendaristice de la solicitarea preşedintelui.

Dacă Parlamentul nu îşi transmite punctul de vedere în termenul de 20 de zile, şeful statului emite decretul privind organizarea referendumului după expirarea acestui termen, procedura constituţională de consultare a Parlamentului considerându-se îndeplinită. Limitarea la 300 a numărului de parlamentari implică modificarea Legii privind alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului, în timp ce instituirea Parlamentului unicameral implică modificarea Constituţiei.