Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoŢările din Uniunea Europeană, inclusiv România, ar putea constata în timp că au dirijat resursele puţine pe care le au în direcţii greşite, cum ar fi energiile alternative, faţă de alte state care au avut viziune şi au decis să expoalteze gaze de şist, obţinând energie ieftină şi relansând industria
"Probabil vom constata în timp că am dirijat şi resursele puţine pe care le aveam în direcţii complet greştite noi în Uniunea Europeană gen energiile alternative. Iată că descoperim că cei care s-au uitat mai departe şi s-au gândit că mai bine scot gaze de şist şi fac energie ieftină şi reuşesc să-şi relanseze industria şi s-o aducă acasă, în timp ce noi avem nişte energii minunate care ne oferă un aer foarte curat şi posibilitatea extraordinară de a cumpăra fiecare curăţător de cartofi din orice altă ţară decât dintr-o ţară a Uniunii Europene", a declarat viceguvernatorul BNR Bogdan Olteanu la un seminar pe tema capitalului uman.
El a arătat că România, ca şi celelalte ţări din Uniunea Europeană, are încă obsesia anului 2020 şi obiectivele trasate pentru acest orizont prin Agenda Lisabona.
"Uniunea Europeană l-a ratat pe 2020, Agenda Lisabona a fost ratată pentru că toate angajamentele de dezvoltare şi finanţare a cercetării s-au blocat ca urmare a crizei economice, n-au mai fost bani. 2020 este ratat", a spus Olteanu.
Viceguvernatorul BNR s-a întrebar retoric dacă o economie poate funcţiona în condiţiile direcţionării greşite a resurselor, spunând că dacă până în 2008 putea funcţiona, filosofia economică s-a schimbat în urma crizei, punând accent pe o industrie "la tine acasă" pentru a consolida baza economică pe termen lung.
"După teoriile de până în 2008, da (putea funcţiona - n.r.), pentru că toate activităţile economice creatoare de valoare adăugată erau considerate a fi echivalente, n-avea nicio importanţă unde se desfăşura activitatea, avea importanţă unde se marca financiar rezultatul activităţii, aceasta era filosofia economic dominantă. Acum filosofia economică s-a schimbat cam tot din aceeaşi direcţie, cam tot dinspre şcoala de gândire americană, care spune că da, este bine să ai industrie la tine acasă, e bine să faci nişte lucruri palpabile, să le ţii acolo pentru că asta-ţi consolidează o bază economică pe termen lung", a explicat Olteanu.
Guvernul a decis marţi ca, din 1 iulie, să fie amânată acordarea unei părţi din certificatele verzi către investitorii în microhidrocentrale, centrale eoliene şi fotovoltaice, măsura urmând să fie valabilă până în martie 2017, pentru centralele hidro şi solare, şi până în 2018, pentru centralele eoliene. Energia produsă din surse regenerabile este sprijinită de Guvern prin schema certificatelor verzi. Fiecare producător primeşte gratuit de la Transelectrica un anumit număr de certificate verzi pentru energia pe care o produce şi o livrează în reţea.
Mai departe, producătorii vând aceste certificate verzi către furnizori, care sunt obligaţi prin lege să le cumpere, scopul fiind ca o anumită parte din consumul final de energie să fie asigurată de sursele regenerabile. Furnizorii îşi recuperează costurile cu achiziţia certificatelor verzi prin includerea în tarife a acestor cheltuieli.
În prezent, energia regenerabilă acoperă aproximativ 8% din consumul final. Investiţiile derulate în construcţia de unităţ de producţie a energiei verzi depăşesc 3 miliarde de euro, fiind realizate în principal de companii private.
