Economia subterană a României, aproape o treime din PIB, una ditnre cele mai grave situaţii din UE

Fenomenul economiei subterane reprezintă acum aproape 30% din PIB, cu mult peste nivelurile întâlnite în Cehia, Slovacia, Ungaria sau Portugalia.

Economia subterană a reprezentat anul trecut în România 29,1% din PIB, potrivit datelor Comisiei Europene, faţă de un nivel 33,5% din PIB în 2002, după cum arată un raport publicat recent de Institute of Economic Affairs (IEA). În aceeaşi perioadă PIB-ul României exprimat în dolari, la preţuri curente, a crescut de peste trei ori, de la 46 miliarde de dolari la 170 miliarde de dolari, potivit datelor FMI.

Atât datele CE, cât şi raportul IEA se bazează pe studiile profesorului Friedrich Schneider, de la Universitatea Johannes Kelper din Linz, Austria, unul dintre cei mai importanţi specialişti pe astfel de probleme.

Raportul IEA menţionează totodată că în anul 1999 economia subterană din România era echivalentă cu 34,3% din PIB.

Situaţia României este comparabilă cu a altor state est-europene, precum Bulgaria, Ungaria, Polonia sau ţările baltice, dar şi cu nivelul economiei nefiscalizate din Grecia, ţară care este de şase ani în recesiune.

România şi-a redus economia subterană cu 4,4 puncte procentuale în ultimii 10 ani, a şasea scădere din UE, pornind însă dintr-o situaţie mai gravă decât state care au reuşit corecţii mai importante.

În ultimii 10 ani, economia nefiscalizată şi munca la negru din România au scăzut în principal ca urmare a pregătirilor pentru aderarea la UE şi a extinderii rapide a serviciilor de plată electronică.

În Belgia, economia subterană a scăzut cu 5,2 puncte procentuale în perioada analizată, de la 22% la 16,8% din PIB, în timp ce în Italia fenomenul s-a restrâns de la 26,8% la 21,6% din PIB.

Prin promovarea plăţilor electronice şi descurajarea tranzacţiilor în cash, Suedia şi-a redus economia nefiscalizată cu 4,7% din PIB în ultimii 10 ani, de la 19% la 14,3% din PIB.

Activitatea economică nefiscalizată şi munca la negru au devenit o problemă arzătoare într-o Europă împotmolită în criză şi recesiune, în condiţiile în care vremurile grele contribuie de obicei la creşterea în anvergură a acestor fenomene, din moment ce populaţia şi mediul de afaceri încearcă să-şi protejeze veniturile în scădere, iar tranzacţiile cash devin mai răspândite odată creşetrea numărului de falimente.

Principalele direcţii generale de acţiune recomandate de experţi sunt încurajarea plăţilor electronice, creşterea conformării la plată şi o mai bună aplicare a legii.

Astfel, la nivelul anului 2012, potrivit datelor Comisiei Europene, activitatea economică nefiscalizată are cea mai mare pondere în PIB din UE în Bulgaria (31,9%) şi România (29,1%).

Pe baza datelor profesorului Schneider şi ale companiei de consultanţă A.T. Kearney, citate într-un raport recent al Visa Europe, se poate observa că activitatea economică nefiscalizată şi munca la negru sunt în scădere în statele est-europene, în timp ce criza economică a provocat perpetuarea fenomenului în sudul zonei euro şi a zădărnicit pentru o perioadă eforturile statelor bogate din vestul şi nordul continentului, unde trendul descendent al economiei subterane a revenit abia recent.

La nivelul UE şi al zonei euro, economia subterană reprezintă aproximativ 15% din PIB, arată datele Comisiei Europene la nivelul anului 2012. Măsurătorile la nivel naţional arată disparităţi profunde, cu rate scăzute în Austria (7,6% din PIB, cu 2,2% din PIB mai puţin decât în 2002), Olanda (9,5%, în scădere cu 3,7%), Marea Britanie (10,1%, minus 2,5%), Franţa (10,8%, corecţie de 4,3%) sau Irlanda (12,7%, minus 3,2%), faţă de 25,6% în Cipru (în scădere cu 2,2% în ultimii 10 ani), 26-28% în ţările baltice (minus 3,7-4,3%), 24% în Grecia (-4% din 2002), 24% în Polonia (-3,3%), 21,6% în Italia, 22,5% în Ungaria (-2%) sau 19,2% în Spania (-3,2%).

În Germania, economia subterană reprezenta 13,3% din PIB anul trecut, nivel similar cu cele întâlnite în Finlanda şi Danemarca, dar mai redus decât în Suedia (14,3%), Belgia (16,8%), Slovacia (15,5%) sau Slovenia (23,6%).

Comisia Europeană recomandă mai multe tipuri de măsuri care pot conduce la restrângerea economiei subterane, precum îmbunătăţirea sistemului fiscal şi al transferurilor sociale; consolidarea activităţilor de control şi aplicare a legii; simplificarea aspectelor administrative astfel încât costul contribuabilului să scadă, inclusiv în privinţa timpului care trebuie alocat plăţii taxelor; măsuri specifice la nivel de sector, în special în zona hotelurilor şi restaurantelor, agriculturii şi serviciilor; exploatarea oportunităţilor digitale, cu sisteme şi baze de date online de înregistrare, informare şi plată; introducerea obligativităţii ca plăţile care depăşesc un anumit nivel să fie efectuate exclusiv electronic; posibila criminalizare a agenţilor economici care apelează la munca la negru.

România înregistrează unul dintre cele mai scăzute scoruri de competitivitate economică din Europa în privinţa orelor care trebuie alocate de contribuabili pentru plata taxelor, iar tranziţia către sistemele de plată online este abia la început.

CE consideră că este nevoie, pe lângă măsuri la nivelul statelor membre, şi de un efort coordonat al UE în vederea combaterii evaziunii fiscale, fiind vizată în principal o mai strânsă cooperare între autorităţi şi îmbunătăţirea schimbului de informaţii relevante.

În Europa, construcţiile, industria prelucrătoare, retailul, hotelurile şi restaurantele şi sectorul agricol înregistrează cele mai ridicate cote de activitate economică nefiscalizată/muncă la negru, între 15% şi 31%, faţă de sub 10% în sănătate şi imobiliare.

După criza financiară din 2008, multe guverne din Europa au căutat metode de reducere a deficitelor bugetare fără a afecta creşterea economică sau piaţa muncii. Combaterea evaziunii fiscale a devenit astfel una dintre principalele direcţii de acţiune.

Potrivit studiului Visa Europe, munca la negru a fost abordată în Europa, în ultimii ani, prin aproximativ 200 de măsuri.

Ţări ca Statele Unite, Germania, Franţa şi Marea Britanie au lansat în ultimii ani un atac dur împotriva paradisurilor fiscale, în încercarea de a repatria averile netaxate, ascunse în afara ţării. Autorităţile fiscale din aceste ţări au oferit inclusiv programe de amnistie persoanelor care îşi declară în mod voluntar averile ascunse în conturi offshore, acestea fiind obligate doar să plătească taxele restante şi, în unele cazuri, amenzi simbolice.

Autorităţile din Lituania au apelat la metode mai creative pentru a identifica evazioniştii. Utilizând serviciul Google Street View, criticat din cauza temerilor că ar încălca dreptul la viaţa privată, fiscul a reuşit să identifice peste 100 de persoane are nu plăteau taxe pentru proprietăţi deţinute în capitala Vilnius. Statul a reuşit astfel să recupereze sume semnificative, două cazuri recente generând taxe din urmă şi penalităţi de 100.000 de euro.

Tot în Lituania, Fiscul a lansat o aplicaţie pentru smartphone-uri prin care utilizatorii pot transmite autorităţilor ponturi privind persoane cu venituri nedeclarate, agenţi economici care nu oferă bonul fiscal, situaţii de muncă la negru şi altele.

În Grecia, autorităţile utilizează fotografii din satelit şi alte metode de supraveghere aeriană în căutare de piscine şi alte semne ale avuţiei, pentru a îmbunătăţi colectarea.

România vrea să reducă TVA la produsele de panificaţie la 9%. România are una dintre cele mai ridicate taxe pe valoarea adăugată (TVA) din Europa, de 24%.

Ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a afirmat la începutul lunii aprilie că reducerea TVA la panificaţie va aduce venituri mai mari la bugetul de stat, va combate evaziunea fiscală şi, dacă nu va scădea preţul pâinii, îl va plafona pentru multă vreme.

Secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Publice Dan Manolescu a declarat joi că Ministerul Finanţelor va analiza posibilitatea ca românii care merg la restaurant sau folosesc diverse tipuri de servicii să nu achite contravaloarea acestora dacă nu primesc bon fiscal, după modelul unei măsuri similare adoptate deja în Grecia. Secretarul de stat a spus că în Grecia refuzul de a plăti în absenţa bonului fiscal nu se referă doar la turism, ci la diverse tipuri de achiziții și servicii unde există risc de evaziune.

Portugalia şi Turcia sunt considerate fruntaşe în combaterea evaziunii fiscale. Ambele ţări au adoptat strategii naţionale pentru combaterea economiei subterane. Portugalia a introdus controale stricte prin sisteme electronice la toate firmele cu venituri mai mari de 100.000 de euro pe an, inclusiv raportarea obligatorie de către bănci către autorităţile fiscale a tuturor tranzacţiilor efectuate de comercianţi.

Turcia a adoptat un sistem de verificare a declaraţiilor privind TVA prin comparaţia cu tranzacţiile pe carduri de credit înregistrate de bănci. Primele efecte pozitive ale măsurii au început deja să se vadă, numărul contribuabililor urcând cu aproximativ 360.000 anul trecut.

În acest an, Turcia a început un program de educaţie fiscală în şcolile primare.

Totodată, unele dintre cele mai de succes măsuri de reducere a economiei subterane sunt indirecte, în principal reformarea sistemelor fiscale şi de securitate socială astfel încât să fie mai simple şi mai eficiente. În Germania, reforma "mini-job-urilor" a simplificat birocraţia şi sistemul de taxare pentru a încuraja lucrătorii cu venituri mici, precum cei angajaţi în activităţi gospodăreşti, să se alăture economiei oficiale. În pofida scepticismului care a întâmpinat iniţial măsura, numărul persoanelor care au declarat anul trecut venituri dintr-un astfel "mini-job", pe lângă salariul de la locul de muncă, a urcat la 2,6 milioane, de trei ori mai mulţi faţă de nivelul din 2003. Mai mult, aproximativ 4,8 milioane de germani, reprezentând circa 13% din populaţia ţării, au trecut mini-joburi ca unică sursă de venit.

Studiile relevă de asemenea că ţările unde prevalează plăţile electronice, precum ţările nordice sau Marea Britanie, înregistrează niveluri mai scăzute ale economiei subterane, în timp ce în statele unde predomină tranzacţiile cash, precum România, Bulgaria sau Grecia, economia nefiscalizată este semnificativă.

Suedia, spre exemplu, a luat măsuri pentru a reduce la minimum tranzacţiile în cash. Multe baruri din ţară nu acceptă numerar, tichetele de călătorie sunt cumpărate prin mesaje text sau soluţii de plată fără contact, iar din ce în ce mai multe firme acceptă exclusiv plata cu cardul. Două treimi dintre sucursalele celor mai mari 3 bănci suedeze nu mai procesează tranzacţii cash şi nu mai efectuează plăţi în numerar. Valoarea tuturor monedelor şi bancnotelor aflate în circulaţie în Suedia a scăzut anul trecut la 3% din PIB, faţă de 7% în SUA, 10% în zona euro sau 18,8% în Japonia.

Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a declarat în luna mai că pierderea totală de venituri la stat cauzată în UE de frauda fiscală şi evaziune este de aproximativ 1.000 miliarde euro pe an, aproape dublu faţă de deficitul bugetar total înregistrat de toate statele membre anul trecut.

"Este mai mult decât suma totală cheltuită pentru sănătate în UE în 2008. Este de peste şase ori mai mult decât bugetul anual al UE. Cu alte cuvinte, această sumă este aproximativ echivalentă cu cadrul financiar multianual (bugetul pe 7 ani al UE - n.r.). Este o sumă uriaşă de bani pentru a o lăsa pur şi simplu să ne alunece printre degete", avertiza Barroso într-un discurs susţinut în plenul Parlamentului European.