MADR: Porumbul, floarea-soarelui şi rapiţa nu vor mai fi profitabile de anul viitor

"În România există zone puternic infestate cu dăunători de sol care atacă în mod deosebit culturile de porumb, floarea-soarelui, rapiţă, cereale păioase şi a căror combatere este asigurată prin tratamentul seminţelor cu produse de protecţie a plantelor din clasa neonicotinoidelor. Interzicerea acestor produse sub formă de tratament sămânţă la culturile de porumb, floarea-soarelui şi rapiţă va determina pierderi importante de producţie şi va face aceste culturi neprofitabile pentru fermierul român. România nu are alternative viabile la cele trei neonicotinoide pentru tratarea seminţelor", a declarat agenţiei MEDIAFAX Daniel Botănoiu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Concluziile au fost extrase în urma discuţiilor purtate cu organizaţiile producătorilor, precum şi din rapoartele oamenilor de ştiinţe referitor la subiect.

Comisia Europeană adoptat săptămâna trecută o restricţie care va intra în vigoare de la 1 decembrie 2013 şi care vizează utilizarea a trei pesticide identificate drept nocive pentru populaţia de albine din Europa.

"Comisia a adoptat o restricţie privind utilizarea a trei pesticide din familia neonicotinoidelor (clotianidin, imidacloprid şi tiametoxam), identificate drept nocive pentru populaţia de albine din Europa. Restricţia va intra în vigoare de la 1 decembrie 2013 şi va fi revizuită în termen de cel mult de doi ani. Ea vizează pesticidele utilizate la tratarea plantelor şi a cerealelor care atrag albinele şi polenizatorii", a anunţat vineri Comisia Europeană.

Măsura adoptată face parte din strategia globală a Comisiei de stopa declinul populaţiei de albine din Europa.

"Neaplicarea unui tratament corespunzător la sămânţă va impune efectuarea de tratamente în perioada de vegetaţie cu insecticide care pot fi mai poluante şi pot duce la mai multe incidente de mortalitate a albinelor decât tratamentul la sămânţă, cu rezultate slabe şi mult mai costisitoare, aşa cum afirmă producatorii agricoli. De asemenea, pot avea efecte negative asupra sănătăţii umane prin creşterea numărului de reziduuri de pesticide în cultură", a adăugat Botănoiu.

El a explicat că studiile realizate de oamenii de ştiinţă din Romania şi Europa, asociatiile de fermieri şi organizaţiile profesionale din România au evidenţiat că valoarea anuală adusă economiei prin folosirea tehnologiei tratamentului semintelor cu neonicotinoide se ridica la 414 milioane de euro.

"Aproximativ 25 000 de locuri de muncă au fost create în România datorită folosirii tehnologiei tratamentului seminţelor cu neonicotinoide şi peste 32.000 de locuri de muncă ar fi afectate prin pierderea veniturilor dacă această tehnologie nu s-ar mai folosi. Se estimează că un cultivator de porumb român generează marje de profit de aproximativ 35 % prin utilizarea tehnologiei de tratament a seminţelor pe bază de neonicotinoide, iar în absenţa acesteia multe ferme îşi vor pierde profitabilitatea", a arătat secretarul de stat.

El a explicat că renunţarea la tratamentul seminţelor cu neonicotinoide va reduce producţia la culturi precum porumbul, floarea soarelui şi rapiţa cu până la 20-40 %.

Executivul UE informează că statele membre trebuie să retragă sau să modifice autorizaţiile existente pentru a se conforma restricţiilor UE până la 30 septembrie 2013. Ele pot permite utilizarea stocurilor existente până la 30 noiembrie cel târziu. Autorităţile naţionale au responsabilitatea de a asigura aplicarea corectă a restricţiilor.

De îndată ce vor fi disponibile informaţii noi, dar în maximum doi ani, Comisia va revizui această restricţie pentru a ţine seama de noutăţile din domeniul ştiinţific şi tehnic.

Ca urmare a faptului că statele membre nu au ajuns la un acord (cu majoritate calificată) în cadrul reuniunii comitetului de apel din 29 aprilie 2013, Comisia a anunţat că îşi va continua demersurile în privinţa restricţiei după cum s-a prevăzut.

Restricţia în cauză se aplică utilizării a trei neonicotinoide (clotianidin, imidacloprid şi tiametoxam) folosite pentru tratarea seminţelor, aplicarea pe sol (granule) şi tratamentul foliar al plantelor şi cerealelor (cu excepţia cerealelor de iarnă) care atrag albinele. Celelalte utilizări autorizate rămân accesibile doar profesioniştilor. Derogările vor fi limitate la posibilitatea de a trata culturile care atrag albine din sere şi din câmpurile în aer liber numai după înflorire.

S-a constatat că pesticidele sunt unul dintre factorii care ar fi putea fi răspunzători de scăderea numărului de albine. Printre ceilalţi factori se numără paraziţii, alţi agenţi patogeni, lipsa de medicamente veterinare sau, uneori, utilizarea abuzivă a acestora, managementul apicol şi factorii de mediu, precum lipsa hranei şi a habitatelor şi schimbările climatice.