Congresul UDMR - "înţepături" între Ponta şi Antonescu şi discursuri despre autonomie

UDMR a organizat, sâmbătă, la Miercurea Ciuc, cel de-al XI-lea Congres, considerat cel mai mare din istoria Uniunii, cu scopul lansării unor documente programatice pentru viitorul comunităţii maghiare, în care s-au atins teme fierbinţi, precum modificarea Constituţiei, regionalizarea sau situaţia din Ţinutul Secuiesc.

Fără miza alegerilor, delegaţii au aprobat câteva modificări la Statut - cele mai importante fiind înfiinţarea, în premieră, a organizaţiei de femei şi limitarea platformelor politice -, şi la program.

Deşi în opoziţie, UDMR rămâne formaţiunea curtată de toate forţele politice importante din România şi Ungaria, dovadă fiind prezenţa la Congres a principalilor lideri români de la PSD, PNL, PDL, Forţa Civică, dar şi de la FIDESZ, Partidul Socialist şi Popular Creştin Democrat din Ungaria.

"Meciul" Ponta - Crin, de la tribuna Congresului UDMR

Sosind împreună la Miercurea Ciuc, premierul Victor Ponta şi şeful PNL, Crin Antonescu, au "condimentat" manifestarea prin "înţepături" de la microfonul scenei, dar şi la final, la ieşirea din sala Congresului.

Prezenţa celor doi a fost cu atât mai aşteptată, cu cât co-preşedinţii USL anunţaseră anterior că, în drum spre Miercurea Ciuc, vor clarifica anumite aspecte ale relaţiilor din USL, dar lucrurile au rămas în coadă de peşte.

Invitat primul să se adreseze delegaţilor UDMR, Victor Ponta a aruncat prima săgeată spre Crin Antonescu, spunând că liderul PNL credea că va vorbi în limba maghiară, cerându-şi apoi scuze pentru întârziere şi precizând că, deşi i se datorează această întârziere, presa română va spune că a fost din cauza lui Antonescu.

Ponta a continuat în acelaşi ton şi a menţionat, referindu-se la steagul secuiesc aflat anterior pe pupitrul de la care vorbea, că nu a vrut ca drapelul să rămână acolo "să nu se creadă că este steagul PNL" şi a spus că ar fi preferat să aibă mai mult culoarea roşie. El a continuat spunând că vorbeşte în limba română şi că speră să îl ajute traducerea, după cum şi pe el l-a ajutat traducerea din maghiară la discursul susţinut de primarul din Miercurea Ciuc, Raduly Robert. Premierul a menţionat însă că traducerea se întrerupea la momentele importante când a vorbit primarul Raduly, astfel că a înţeles doar o parte din discurs.

Ponta a lansat şi mesaje serioase către UDMR, atrăgând atenţia delegaţilor că modificarea articolului 1 din Constituţie "va fi greu de acceptat pentru o majoritate parlamentară" şi exprimându-şi speranţa că împreună cu UDMR se poate găsi formula "care să le garanteze maghiarilor că sunt parte a naţiunii".

"Vreau să fac apel la realismul dumneavoastră şi al nostru, care suntem acum la conducerea ţării", a transmis Ponta.

De asemenea, premierul le-a spus delegaţilor că speră ca în România să nu mai fie instrumentate dosare politice, precum cele împotriva fostului ministru UDMR Nagy Zsolt, şi a făcut apel la maghiari să îşi lase copiii să înveţe limba română, ca o şansă de angajare în România.

Victor Ponta a apreciat, în discurs, că UDMR "este reprezentantul legitim şi partenerul de dialog pentru autorităţile statului român" şi şi-a exprimat regretul că Uniunea nu este la guvernare, "aşa cum ar fi trebuit".

Urcând pe scenă, Crin Antonescu nu a scăpat ocazia de a-i întoarce vorbele premierului şi a spus că este "uimit" că Ponta, "care până nu demult părea a avea o mică alergie la portocaliu", acum este rezervat faţă de culorile galben şi albastru, de pe steagul PNL, dar care se regăsesc şi pe cel secuiesc.

"Mi-a crescut inima văzând cele două culori. Astăzi şi întotdeauna, galben şi albastru sunt nişte culori dragi. Sunt uimit că premierul, care până nu demult părea a avea o mică alergie la portocaliu, astăzi este rezervat faţă de galben şi albastru. Nu am nicio problemă cu asta, dar am o problemă cu dorinţa domniei sale de mai mult roşu. Nu, roşu e destul", a afirmat liderul PNL.

Antonescu a continuat spunând că, spre deosebire de premier, a auzit tot ce a spus Raduly Robert, deşi este mai în vârstă decât Ponta.

Antonescu a făcut referiri şi la tema "dosarelor politice", abordată de premier, spunând că trebuie discutate şi poate modificate lucrurile la nivelul sistemului judiciar.

"Eu cred că oricâtă bunăvoinţă ar avea cineva care spune «Nu mai vreau să auzim sau nu mai vreau să vedem dosare politice» nu se poate rezolva doar cu bunăvoinţă sau cu bună intenţie a unui preşedinte, a unui prim-ministru, a unui procuror general sau a altcuiva", a menţionat liderul PNL.

"Înţepăturile" dintre premier şi şeful Senatului au continuat şi la ieşirea din sala Congresului, când, întrebat cum comentează regretul lui Ponta că UDMR nu se află la guvernare, Antonescu a răspuns că este "o declaraţie sentimentală", iar el, fiind "o fiinţă sensibilă", vede bine această afirmaţie.

În ceea ce priveşte clarificarea relaţiilor din USL, co-preşedinţii Uniunii au fost evazivi, Victor Ponta declarând doar că "toate lucrurile sunt bune".

"O să aducem acele îmbunătăţiri necesare pentru ca activitatea noastră de guvernare să fie mai eficientă", a spus Ponta.

Blaga şi Ungureanu, apeluri de colaborare cu UDMR

La Congresul UDMR s-au aflat şi liderii PDL, Vasile Blaga, şi Forţei Civice, Mihai Răzvan Ungureanu. Primul a lăudat Uniunea şi a spus că a fost "un partener loial, care niciodată nu a trădat pe nimeni".

"Azi suntem în opoziţie, şi noi şi dumneavoastră, colaborarea e punctuală, dar am reuşit lucruri bune, am reuşit să trecem proiectul de lege care prevede că prima întabulare este gratuită. Această colaborare ar trebui îmbunătăţită", a spus liderul PDL.

La rândul său, şi Mihai Răzvan Ungureanu a spus că în toate ipostazele carierei sale publice a găsit în UDMR "un partener respectabil şi un colaborator de nădejde".

"Astăzi, cuvântul la modă este coabitarea. Astăzi trebuie să ne desprindem de acest termen care implică traiul împreună al unor adversari şi să colaborăm, aşa cum nişte parteneri trebuie să o facă. Este în interesul tuturor, deci colaborare transparentă şi nu coabitare", a spus Ungureanu.

Vicepremierul Ungariei, Semjen Zsolt, susţine autonomia

Prezent la Congresul UDMR, vicepremierul Ungariei, Semjen Zsolt, i-a îndemnat pe maghiarii din România să ceară aceleaşi drepturi de care au parte şi alţi cetăţeni europeni, pentru că nu sunt mai prejos decât aceştia.

"Un alt element este dreptul la autonomie. În privinţa Ardealului, maghiarii din Ardeal trebuie să se gândească ce cred ei că e mai important ca să se poată păstra şi acest concept va fi susţinut de statul ungar. Este important să conştientizăm în noi şi în majoritate, că maghiarii nu au revendicat ceva ce nu e în UE. Dacă alţii pot avea, să se poată şi pentru noi. Dacă alte comunităţi din UE pot avea autonomie teritorială, putem avea şi noi, pentru că nu suntem mai prejos decât altă naţiune. Dacă vom accepta ideea că există lucruri pe care le pot avea unii în Europa şi noi nu, atunci suntem consideraţi cetăţeni de rangul doi, atunci ne merităm soarta. Ceea ce e legitim pentru alţii e legitim şi pentru noi - folosirea limbii materne, simbolurile, dreptul la grădiniţe, la şcoli", a afirmat Semjen.

La rândul său, liderul grupului parlamentar FIDESZ din Parlamentul Ungariei, Rogan Antal, a spus că o naţiune puternică poate fi recunoscută dacă ia atitudine în favoarea minorităţii ei de peste hotare şi că naţiunea română e puternică, pentru că a acordat cetăţenie celor din Moldova şi Ucraina.

"Naţiunea română e puternică, maghiarii din Transilvania vor să fie parteneri egali unei naţiuni puternice. Dacă cineva e tratat cu cinste şi onoare, va fi răsplătit cu cinste şi onoare. Şi naţiunea maghiară este puternică, deoarece Guvernul Ungariei este atent cu ce se întâmplă cu comunităţile maghiare de peste hotare, inclusiv din Transilvania", a menţionat liderul FIDESZ.

Cuvântul de ordine la Congresul UDMR - autonomia

Liderii UDMR care au vorbit la Congresul de la Miercurea Ciuc au susţinut cauza autonomiei şi au subliniat necesitatea atingerii acestui obiectiv al comunităţii maghiare.

Tonul a fost dat de liderul formaţiunii, Kelemen Hunor, pentru care "autonomia este zălogul menţinerii comunităţii maghiare".

"Este importantă elaborarea unor planuri amănunţite şi înaintarea acestora către Parament. Considerăm că ţelurile noastre înseamnă şi dezvoltarea pentru secuime, dar nu putem aştepta miracole şi să ne refugiem în retorici pompoase, ci trebuie să căutăm democraţi români cu care să ne înţelegem. Autonomia nu este îndreptată împotriva românilor şi a ţării, nu vrem să ne rupem, ci să decidem noi în mod direct, nu vrem să luăm nimic de la nimeni, nu vrem să înşelăm pe nimeni. Trebuie să demontăm peretele neîncrederii şi să explicăm că ceea ce cerem pentru maghiari nu diferă cu nimic de ce funcţionează în Europa", a menţionat Kelemen.

La rândul său, numărul doi din UDMR, vicepreşedintele politic Laszlo Borbely, a spus că în următorii doi ani cea mai mare provocare pentru Uniune este elaborarea viziunii privind formele de autonomie din Transilvania şi prezentarea ei comunităţii maghiare.

"Asta este marea provocare pentru noi, să formulăm cum să mergem mai departe", a spus Borbely.

Şi primarul din Miercurea Ciuc, Raduly Robert, a susţinut că, pentru maghiari, "autonomia rămâne în continuare singurul ţel şi singura soluţie".

Final de Congres cu opt documente programatice "obligatorii pentru fiecare membru al UDMR"

De altfel, problema autonomiei este prezentă şi în propunerile UDMR pentru modificarea Constituţiei, aşa cum apare în unul dintre cele opt documente adoptate la finalul Congresului de la Miercurea Ciuc, în care se spune că Uniunea recomandă "o clauză constituţională care să ofere posibilitatea reglementării legislative a autonomiei culturale şi condiţii constituţionale pentru constituirea unor regiuni cu statut special".

Delegaţii au mai aprobat documente referitoare la propunerile economice formulate de UDMR, punctul de vedere al Uniunii cu privire la regionalizare, protejarea membrilor comunităţii care fac obiectul unor dosare ale DNA, dezvoltarea Ţinutului Secuiesc, lansarea campaniei de strângere de semnături pentru Iniţiativa Cetăţenească Europeană, protecţia diasporei interne.

Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a susţinut, la finalul Congresului, că documentele adoptate vor ghida Uniunea în următorii ani şi vor deveni obligatorii "pentru fiecare membru, pentru fiecare organizaţie".