Liderii UE se întâlnesc la Bruxelles pentru discuţii despre evaziunea fiscală şi energie

După negocierile dure privind bugetul UE, există speranţe că liderii europeni se vor înţelege mai bine pe aceste chestiuni, considerate de importanţă vitală pentru competitivitatea economică a UE.

Se estimează că evaziunea fiscală privează guvernele europene de 1.000 miliarde euro pe an.

O rezoluţie adoptată de Parlamentul European stabileşte ca ţintă pentru UE reducerea la jumătate a acestor pierderi până în anul 2020, prin eliminarea breşelor din legislaţie şi presiuni asupra aşa-numitelor paradisuri fiscale.

Parlamentarii europeni au cerut întocmirea unei "liste negre" a paradisurilor fiscale. Anterior, premierul David Cameron a cerut teritoriilor britanice off-shore să semneze tratate internaţionale privind taxarea.

Comisia Europeană (CE) pregăteşte un sistem pentru a facilita schimbul automat de informaţii între autorităţile fiscale cu privire la veniturile indivizilor şi profiturile firmelor.

Preşedintele CE, Jose Manuel Barroso, a declarat că UE ar trebui să introducă un astfel de sistem de la începutul anului 2015.

Următorul summit al liderilor G8, programat pentru luna iunie, va avea printre temele de discuţie şi consolidarea acţiunilor globale împotriva evaziunii fiscale şi praticilor de evitare a taxelor, prin care companiile transferă veniturile obţinute în ţări cu impozite ridicate către jurisdicţii care percep taxe reduse sau zero.

Astfel, summit-ul de miercuri seară al liderilor europeni ar trebui să stabilească poziţia comună a UE la negocierile din G8.

Cealaltă temă principală a summit-ului UE este politica energetică, în principal îmbunătăţirea infrastructurii europene în domeniul energiei, dezvoltarea resurselor regenerabile, precum energia solară sau eoliană, şi consolidarea concurenţei.

CE a avertizat că, pe baza trendurilor actuale, importurile de gaze naturale din UE vor ajunge la 80% din necesar până în anul 2035.

UE importă anual petrol, gaze naturale şi cărbune în valoare totală de 406 miliarde euro, sumă care reprezintă 3,2% din Produsul Intern Brut al blocului comunitar.

Fragmentarea pieţei energiei din Europa descurajează investitorii interesaţi să se implice pe termen lung prin proiecte mari de infrastructură. Coşul surselor de energie din care este asigurat consumul variază semnificativ în Europa, de la cele peste 60 de centrale nucleare din Franţa la o Polonie dependentă de cărbune.

Un obiectiv cheie al UE ar fi conectarea ţărilor izolate, precum cele din fostul bloc comunist, la reţeaua europeană de sisteme de transport şi depozite.

Pe o piaţă europeană puternic distorsionată, locuitorii din Bulgaria, cei mai săraci din UE, plătesc mai mult pentru electricitate decât consumatorii din Marea Britanie sau Germania.

Situaţia sistemului energetic din Europa ameninţă să aducă economia UE în dezavantaj competitiv la nivel global. Indicele preţului gazelor pentru populaţia UE a crescut cu 45% în perioada 2005-2012, faţă de o majorare cu numai 3% în SUA. Pentru electricitate, preţurile din UE au urcat cu 22% în aceeaşi perioadă, faţă de 8% în Statele Unite.