Preşedintele Traian Băsescu a promulgat, miercuri, legea de ratificare a acordului dintre guvernele României şi Bulgariei privind constituirea societăţii mixte care va exploata noul pod rutier şi feroviar Calafat-Vidin.
"Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, a semnat miercuri, 22 mai, Decretul privind promulgarea Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind constituirea unei entităţi comerciale mixte pentru exploatarea noului pod mixt (rutier şi feroviar) peste fluviul Dunărea, între oraşele Calafat (România) şi Vidin (Republica Bulgaria), semnat la Sofia la 28 februarie 2013", informează un comunicat de presă al Preşedinţiei.
Cu ocazia unei vizite la Ruse, în 28 aprilie, premierul Victor Ponta a afirmat că podul Calafat-Vidin ar putea fi inaugurat pe 15 iunie, în prezenţa şi a comisarului european pentru dezvoltare regională, Johannes Hahn.
Guvernul român estima la începutul lunii martie că podul peste Dunăre de la Calafat-Vidin va fi inaugurat cel mai devreme în a doua jumătate a lunii mai, "dat fiind contextul politic" din Bulgaria.
La acel moment, lucrările la componenta rutieră erau finalizate 100%, în timp ce lucrările la componenta feroviară în proporţie de 95%.
Fostul premier bulgar Boiko Borisov anunţa în februarie că Podul Calafat-Vidin va fi inaugurat oficial pe 9 mai, de Ziua Europei, în prezenţa preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, şi a comisarului UE pentru Politici regionale, Johannes Hahn.
Conform estimărilor, peste 100.000 de vehicule ar urma să traverseze anual acest pod.
România şi Bulgaria au semnat acordul pentru construirea podului Calafat-Vidin în martie 2000, însă iniţierea proiectului a întârziat din cauza fondurilor insuficiente.
Podul de doi kilometri peste Dunăre este parte a coridorului paneuropean de transport care leagă oraşul german Dresda de Istanbul (Turcia).
Podul va avea două benzi rutiere pe fiecare sens, o linie de cale ferată, două trotuare şi o pistă pentru biciclişti. Costurile construcţiei, care până în anul 2011 erau estimate la circa 225 de milioane de euro, vor depăşi cel mai probabil 250 milioane de euro până la finalizarea proiectului. Proiectul a beneficiat de împrumuturi şi finanţări gratuite de la Uniunea Europeană, Banca Europeană pentru Investiţii, Agenţia Franceză pentru Dezvoltare şi Instituţia Germană de Credit pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.