Protestul poştaşilor s-a extins în Capitală, 20 de oficii şi Centrul de Tranzit fiind închise

Liderul filialei Bucureşti a Sindicatului Lucrătorilor din Poşta Română (SLPR) a spus că angajaţii Centrului Tranzit s-au alăturat protestului declanşat de lucrătorii din oficiile poştale, în jurul orei 10.30 fiind întreruptă activitatea.

Marin Ciubeică a precizat că la Centrul Tranzit Bucureşti lucrează, în ture, între 600 şi 700 de persoane, în acest moment fiind în faţa instituţiei cei care erau de serviciu, adică aproximativ 150 de persoane.

Acesta a mai spus că numărul oficiilor poştale închise în Capitală a ajuns la 20.

Protestele angajaţilor din Poşta Română, începute în urmă cu o zi în Bucureşti, s-au extins. Peste o sută de angajaţi din mai multe oficii poştale din judeţul Cluj au declanşat, marţi dimineaţă, o grevă spontană, în semn de solidaritate cu acţiunile colegilor din Bucureşti şi nemulţumiţi de diminuarea normelor de lucru.

Liderul de sindicat din cadrul Poştei Cluj, Carol Şinka, a declarat că au intrat în grevă spontană angajaţii de la cel puţin şase oficii poştale din Cluj-Napoca, Câmpia Turzii şi Dej, respectiv cei din tura de dimineaţă, care au încetat activitatea şi au ieşit în faţa sediilor oficiilor, dar şi factorii poştali.

La Bucureşti, marţi dimineaţă au oprit lucrul angajaţii din oficii poştale 39, 35, 7, 53, 61, 6, 8, 38, 72, 20, 12, 82, 10 şi 4.

Preşedintele filialei Bucureşti a SLPR susţine că după protestele de luni nu a existat nicio reacţie din partea conducerii Companiei Naţionale Poşta Română, "nici măcar un telefon", ceea ce face ca nemulţumirea oamenilor să crească.

"Este pentru prima oară în 23 de ani când se întâmplă aşa ceva", a spus Marin Ciubeică.

Ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, a declarat pentru MEDIAFAX că nu crede că se va întrerupe plata pensiilor în urma protestelor de la Poştă, întrucât comisioanele pentru acest serviciu reprezintă o parte importantă în veniturile companiei şi, dacă nu se respectă contractul, se pot aplica reduceri.

Mariana Câmpeanu a spus că mizează pe buna înţelegere a factorilor poştali, precizând că nu crede că cineva se poate gândi să nu plătească la timp pensia, şi aşa mică.

"Cred că sunt metode prin care să se poată face această plată, mai ales că sunt condiţii contractuale care trebuiesc îndeplinite", a precizat ministrul Muncii.

Ea a adăugat că sindicaliştii din Poşta Română nu au sesizat niciodată Ministerului Muncii vreo problemă legată de relaţia cu angajatorul, prin urmare nu au parcurs căile legale pentru declanşarea unei greve.

Aproximativ 3,7 milioane de pensionari primesc pensia prin Poştă, formalităţile şi documentele de plată fiind deja transmise de către Casa Naţională de Pensii Publice, a declarat pentru MEDIAFAX directorul de comunicare al instituţiei, Angelica Mihail.

Potrivit sursei citate, din numărul total de pensionari înregistraţi în România, 1,5 milioane primesc pensia pe carduri bancare, iar 3,7 milioane prin serviciile Poştei Române.

Angelica Mihail a spus că pentru plata pensiilor din această lună formalităţile şi documentele de plată au fost deja transmise de către casele de pensii, atât pentru cei care îşi primesc drepturile pe card, cât şi pentru cei care depind de Poşta Română.

Directorul de comunicare de la Casa Naţională de Pensii Publice a făcut un apel către pensionari să nu intre în panică, deoarece este prima zi în care se face plata pensiilor şi oricum acestea nu puteau fi plătite într-o singură zi. Angelica Mihail a precizat că plăţile pentru pensionari sunt programate între 14 şi 26 ale fiecărei luni.

Peste 1.500 de poştaşi din 21 de oficii din Bucureşti au întrerupt lucrul luni, nemulţumiţi că cei din conducerea Companiei Naţionale Poşta Română vor să impună un număr de zile neplătite şi să reducă programul de lucru pentru toţi salariaţii.

Preşedintele Sindicatului Lucrătorilor din Poşta Română, Matei Brătianu, a declarat, pentru MEDIAFAX, că angajaţii sunt nemulţumiţi de faptul că ar urma să li se impună între una şi patru zile neplătite, iar pentru acest lucru nu este necesară consultarea sindicatelor, întrucât există o prevedere în Codul muncii care permite acest lucru.

Poştaşii sunt nemulţumiţi şi de faptul că le-a fost anulată o cursă pe zi, deşi aceştia sunt obligaţi să facă două curse zilnice din cauza volumului mare de corespondenţă.

Liderul sindical a mai spus că oamenii sunt nemulţumiţi şi din cauza faptului că cei din conducerea CNPR refuză să facă disponibilizări colective în urma cărora oamenii ar primi salarii compensatorii şi ar putea să beneficieze de indemnizaţie de şomaj, preferând să reducă programul de lucru cu o oră sau două pentru toţi salariaţii, ceea ce atrage şi o reducere salarială de 15-20 la sută.

Compania Naţională Poşta Română a transmis luni un comunicat, "în contextul apariţiei unor manifestări neautorizate ale salariaţilor din unele subunităţi poştale", în care a arătat că ponderea cheltuielilor salariale raportată la veniturile companiei a crescut în perioada 2009 - 2012 de la 63% la 71%, comparativ cu o medie de 51% la operatorii poştali din Europa, situaţie care afectează competitivitatea companiei în contextul liberalizării pieţei serviciilor poştale.

În acelaşi timp, volumul prestaţiilor poştale a scăzut continuu în perioada 2009 - 2012, înscriindu-se într-un trend global determinat de evoluţia tehnologică şi dezvoltarea comunicaţiilor online.

"Conducerea Companiei Naţionale Poşta Română a încheiat cu Sindicatul Lucrătorilor Poștali din România (SLPR), în septembrie 2012, un acord ce prevedea, printre altele, aplicarea rezultatelor normării efectuate în anul 2011", preciza CNPR în comunicat.

Poşta Română este cel mai mare operator de profil şi dispune de o reţea teritorială de aproximativ 7.100 de oficii poştale.