Guvernul revine pentru FMI la plafonul împrumuturilor la arierate, dar termenul oficial expiră

Limita va fi majorată în condiţiile în care însă termenul până la care mai pot fi contractate astfel de împrumuturi expiră miercuri, 15 mai.

Achitarea arieratelor de către autorităţile locale este unul dintre principalele angajamente asumate constant de România în negocierile cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi nerespectat de fiecare dată.

Luni, premierul Victor Ponta a declarat că, în momentul de faţă, România nu îndeplineşte criteriul, dar că acesta trebuie îndeplinit până în iunie, când este board-ul FMI, şi că, în caz contrar, acordul cu Fondul nu va intra în boardul instituţiei financiare.

Acordul cu FMI expiră în vara acestui an, iar autorităţile de la Bucureşti şi-au propus să încheie o nouă înţelegere financiară.

La 31 decembrie 2012, autorităţile locale înregistrau faţă de furnizorii de bunuri, servicii şi lucrări un volum al arieratelor de 840,2 milioane lei. La finele lunii ianuarie 2013, arieratele au înregistrat o creştere de peste 300 milioane lei, ajungând la 1,18 miliarde lei. Arieratele reprezintă acele plăţi restante cu o vechime mai mare de 90 de zile

La începutul acestui an, în luna ianuarie, Guvernul a decis, conform înţelegerii cu FMI, că autorităţile locale care înregistrează arierate la 31 ianuarie 2013 vor fi obligate să reducă volumul datoriilor cu cel puţin 85% în termen de două luni, până la 31 martie, în caz contrar Trezoreria urmând să limiteze plăţile care pot fi efectuate din contul acestora.

Pentru a le facilita îndeplinirea acestei obligaţii, Guvernul a decis în acelaşi timp, prin excepţie de la Legea privind finanţele publice locale, că autorităţile locale pot contracta de la Ministerul Finanţelor, până la 29 martie 2013, împrumuturi din vărsăminte din privatizare înregistrate în contul curent general al Trezoreriei Statului, cu termen de rambursare de maximum 5 ani. Plafonul maxim al împrumuturilor a fost fixat încă de atunci la 800 milioane lei, apropiat de volumul total al arieratelor calculat la finele anului trecut.

Două luni mai târziu, Guvernul a redactat un proiect de ordonanţă de urgenţă care stabilea că suma din cota defalcată din impozitul pe venit şi taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale, precum şi sumele reţinute ca urmare a aplicării gradului de necolectare a impozitelor şi taxelor locale se repartizează "numai" pentru achitarea arieratelor.

Proiectul a generat nemulţumirea autorităţilor locale, care au susţinut că solicitarea Guvernului privind achitarea cu prioritate a arieratelor reprezintă un abuz, deoarece doar consiliile judeţene şi locale decid destinaţia banilor proprii.

Pe fondul protestelor, Guvernul a aprobat ordonanţa într-o formă diferită de cea propusă, stabilind că fondurile din TVA şi impozitul pe venit sunt alocate pentru achitarea arieratelor, "precum şi" pentru susţinerea programelor de dezvoltare locală, prioritară fiind însă stingerea datoriilor.

Prin aceeaşi ordonanţă, limita împrumuturilor pe care autorităţile locale le puteau contracta pentru arierate a fost redusă la doar 500 milioane lei.

La finele lunii aprilie, acest plafon a fost majorat în Parlament la 680 milioane lei, iar termenul permis pentru contractarea împrumuturilor a fost prelungit până la 15 mai.

Acum, cu puţin timp înainte de reuniunea board-ului FMI, Guvernul a pregătit o nouă ordonanţă de urgenţă prin care plafonul maxim de contractare a împrumuturilor este ridicat la 800 milioane lei, ajungându-se astfel la limita stabilită încă de la începutul anului, dar redusă ulterior, când Executivul a încercat să impună autorităţilor locale să folosească sumele bugetare cu prioritate pentru achitarea arieratelor.

"În prezent, unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale au depus, până la 29 martie, cereri pentru autorizarea contractării unor împrumuturi pentru achitarea arieratelor înregistrate faţă de furnizorii de bunuri, servicii şi lucrări, care nu au putut fi onorate în totalitate din cauza atingerii plafonului de 680 milioane lei. În situaţia în care nu se adoptă actul normativ, posibilele consecinţe sunt creşterea arieratelor şi blocarea activităţii furnizorilor de bunuri, servicii şi lucrări", este explicaţia Guvernului, fără vreo referire la faptul că plafonul iniţial era fixat chiar la 800 milioane lei.

Suma suplimentară va fi alocată în limita a maximum 10 milioane lei pentru fiecare cerere de împrumut, iar în cazul cererilor de împrumut a căror valoare depăşeşte această limită va fi aplicat principiul pro rata la suma rămasă disponibilă după aprobarea cererilor.