Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a prezentat rezultatele programului din 2007-2008 de evaluare a sănătăţii populaţiei, arătând că principalele patologii cu care se confruntă românii sunt hipertensiunea, hepatitele şi diabetul, 20 la sută dintre cei evaluaţi aflând astfel că au o boală nouă.
Ministrul Eugen Nicolăescu a declarat, vineri, că programul naţional de evaluare a stării de sănătate a putut, poate şi va putea să salveze vieţi şi acesta a fost temeiul pe care el a fost construit.
"Este un program care a dorit să facă posibil dialogul medic-pacient. Nu a fost un program statistic", a precizat ministrul Sănătăţii.
Eugen Nicolăescu a mai spus că s-a dorit ca printr-o astfel de evaluare să se cunoască cu ce boli sau cu ce riscuri se confruntă fiecare pacient.
"Cred că este important faptul că pentru 20 la sută dintre cetăţenii evaluaţi s-a descoperit cel puţin o afecţiune nouă, de care ei sufereau, dar nu ştiau", a adăugat Nicolăescu.
Ministrul Sănătăţii a precizat că, din păcate, programul a fost blocat în 2009 şi aproximativ 10 la sută dintre cei care în 2008 prezentau risc de îmbolnăvire au necesitat spitalizare continuă în 2009 şi 2010.
"Mulţi puteau să evite acest lucru. De asemenea, 84 la sută dintre persoanele evaluate care au murit ulterior sufereau de boli care puteau fi tratate, pentru că 49 la sută dintre ei erau de fapt în zona de risc, nu erau bolnavi", a spus ministrul.
Principalii factori de risc indentificaţi la populaţia României implică boli cardiovasculare, diabet, ciroză sau diferite tipuri de cancer.
În urma acestei evaluări s-a descoperit că populaţia României consumă excesiv sare, media naţională fiind de 53,8 la sută, dar şi alcool, media naţională fiind 16,4 la sută, iar bărbaţii consumă de cinci ori mai mult decât femeile.
În ce priveşte consumul de tutun, acesta este specific pentru 20,4 la sută din populaţia ţării, fiind mai frecvent în rândul tinerilor.
Ministrul Eugen Nicolăescu a spus că principalele patologii identificate în rândul populaţiei sunt hipertensiunea arterială, tulburările de metabolism, obezitatea, hepatitele, diabetul zaharat de tip II şi diferite tipuri de cancer. Astfel, 40 la sută din populaţia evaluată prezintă risc cardiovascular, iar 9,1 la sută dintre aceştia prezintă risc crescut de deces.
În cazul a 12 la sută dintre persoanele evaluate a fost stabilit riscul de diabet zaharat, cinci la sută având, la momentul evaluării, valorea glicemiei mai mare decât limita maxim admisă.
Eugen Nicolăescu a mai atras atenţia supra faptului că 54 la sută din populaţia adultă este supraponderală, iar cinci la sută prezintă obezitate severă.
Nicolăescu a declarat că, în 2007-2008, prin programul naţional a fost evaluată starea de sănătate a 10.730.814 persoane, dintre acestea 8.979.934 fiind adulţi şi 1.750.880 copii.
Din totalul de 20 de milioane de taloane trimise populaţiei, 1.915.975 au fost returnate pentru că destinatarii nu au fost găsiţi, însă şapte dintre acestea au fost ulterior recuperate.
Ministrul Sănătăţii a mai spus că 1,4 milioane de persoane care au fost evaluate erau neasigurate, ceea ce înseamnă că nu ar fi ajuns niciodată la un medic de familie.
Nicolăescu a precizat că 56 la sută dintre cei evaluaţi au fost femei, 44 la sută bărbaţi, 54 la sută dintre cetăţeni proveneau din mediul urban şi 46 la sută din mediul rural. Din analiza privind studiile absolvite de persoanele evaluate a rezultat că 40 la sută terminaseră liceul, 34 la sută gimnaziul, 12 la sută aveau studii superioare, alţi 12 la sută studii primare şi trei la sută profesionale.
Secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii Adrian Pană a arătat că principalele boli nou diagnosticate în 2008 au fost cele cardiovasculare, anemiile, diabetul zaharat de tip II, hepatite cronice, obezitatea şi cancerul. El a precizat că în fiecare lună din anul în care s-a derulat programul, riscul de a depista o boală nouă a fost aproape constant.
Pană a mai spus că rezultatele evaluării indică faptul că românii fac sport doar cât sunt mici, acest obicei diminuându-se odată cu înaintarea în vârstă, devenind insignifiant după 30 de ani.
O altă problemă identificată se referă la numărul redus de femei care îşi fac în mod regulat testul Papanicolau sau o mamografie. Astfel, doar nouă la sută dintre femeile care au participat la evaluare au afirmat că în ultimii trei ani au făcut un test Papanicolau, iar trei la sută au arătat că au făcut o mamografie în ultimii doi ani, numărul celor care au răspuns afirmativ la aceste întrebări fiind de patru ori mai mare în mediul urban faţă de rural.
Peste jumătate dintre persoanele care au murit până în 2011 şi care participaseră la evaluare fuseseră diagnosticate cu boli cardiovasculare, 10 la sută cu cancere, cinci la sută cu ciroze, trei la sută cu probleme pulmonare, 0,6 la sută cu diabet şi 20 la sută cu alte afecţiuni.
Secretarul de stat a mai spus că în cazul copiilor este îngrijorător că rata de vaccinare scade după vârsta de patru ani, că la vârstele de grupe 12 - 14 ani şi 15 - 18 ani se înregistrează consum de alcool şi ţigări şi că peste 63 la sută dintre tinerii care au între 15 şi 18 ani consumă mâncare de tip fast food şi băuturi carbogazoase.
În fostul mandat al ministrului Eugen Nicolăescu a fost pus în aplicare, din 1 iulie 2007, un program de evaluare a stării de sănătate a populaţiei. În cadrul acestui program, fiecare român a primit prin poştă un talon cu menţiunea "medic", cu care trebuia să meargă la doctorul de familie pentru un consult şi analize ce erau realizate în luna de naştere a fiecăruia.