Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoLaura Codruţa Kovesi, propusă la şefia Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a spus, după audierea la CSM, că printre priorităţile sale se numără confiscarea extinsă, adăugând că au fost multe cazuri de persoane condamnate pentru corupţie, dar care şi-au păstrat averile obţinute ilicit.
Kovesi a declarat, după ce a fost audiată de membrii Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, că una dintre priorităţile sale este confiscarea extinsă, prevăzută într-o lege intrată în vigoare anul trecut. Ea a precizat că, în proiectul său de management, a insistat foarte mult pe faptul că, în cazul infracţiunilor care produc prejudiciu bugetului de stat, investigaţia penală trebuie dublată şi de o investigaţie financiară, pentru a fi recuperaţi banii obţinuţi prin infracţiune.
"De foarte multe ori persoanele care sunt păgubite nu aşteaptă condamnarea inculpaţilor, ci aşteaptă recuperarea bunurilor şi am văzut de foarte multe ori situaţii de persoane condamnate pentru infracţiuni de corupţie sau de crimă organizată care, deşi au obţinut bani în mod ilicit, au rămas cu averi, cu casa, cu maşini şi nu au fost confiscate", a spus Kovesi.
În ceea ce priveşte combaterea fraudelor cu fonduri europene, o altă prioritate a sa, Kovesi a spus că biroul specializat în domeniu din DNA are în schemă doi procurori, iar un an de zile acolo a activat un singur procuror.
"Va fi o prioritate şi o să apreciez, în funcţie de volumul de activitate, dacă este necesară suplimentarea numărului de procurori care vor lucra în acest birou", a spus Kovesi, amintind că activitatea de combatere a fraudelor cu fonduri europene este şi o prioritate a Comisiei Europene şi a Comunităţii Europene în general.
Candidata la şefia DNA a mai spus că o altă prioritate vor fi infracţiunile din domeniul achiziţiilor publice. "Şi Comisia Europeană, în rapoartele de progres, a monitorizat modul în care se investighează şi se soluţionează dosarele care au ca obiect conflictele de interese şi achiziţiile publice", a precizat Kovesi.
În ceea ce priveşte Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), Kovesi a spus că principalul obiectiv ar fi asigurarea stabilităţii şi continuităţii în activitate, întrucât, în ultimii şapre ani, activitatea DNA, ca şi cea a procurorului general, a fost apreciată pozitiv în rapoartele de ţară.
Laura Codruţa Kovesi, fostul procuror general al României, şi-a prezentat proiectul de management şi a răspuns întrebărilor membrilor Secţiei pentru procurori a CSM, în cadrul procedurii de avizare a propunerii sale în funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
După Codruţa Kovesi vor fi audiate Alina Mihaela Bica, propusă pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) şi Elena Giorgiana Hosu, nominalizată la postul de adjunct al şefului DIICOT.
Tiberiu Niţu, propus pentru funcţia de procuror general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Bogdan Licu, nominalizat pentru postul de prim-adjunct al procurorului general şi Codruţ Olaru, care candidează pentru funcţia de adjunct al procurorului general, au fost audiaţi miercuri la CSM.
Secţia pentru procurori a CSM va aviza joi candidaţii pentru funcţiile de procuror general al României, prim-adjunct şi adjunct al procurorului general, şef DNA, şef DIICOT şi adjunct al şefului DIICOT.
Potrivit Legii 303/2004, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.
Şeful statului poate refuza motivat numirea în funcţiile de conducere din Ministerul Public.
Acesta este al doilea demers pentru ocuparea posturilor de conducere din parchete, primul fiind iniţiat anul trecut, când la conducerea Ministerului Justiţiei a fost Mona Pivniceru.
