BCR a revizuit în urcare estimarea de creştere economică pentru acest an, de la 1,1% la 1,8%

Analiştii BCR au revizuit în urcare estimarea de creştere economică a României pentru acest an, de la 1,1% la 1,8%, pe baza unei prognoze privind o producţie agricolă cu 10% mai mare faţă de 2012 şi a creşterii exporturilor în afara Uniunii Europene cu aproximativ 20%.

"Creşterea de 1,8% este o estimare realistă, chiar conservatoare aş putea spune. Nu excludem o creştere economică mai mare, de până la 2,5%, dacă vom avea o bună absorbţie a fondurilor europene şi o producţie agricolă foarte bună. Dacă aceste două condiţii se vor îndeplini, nu excludem că România va avea o creştere de 2,5% în acest an", a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, Eugen Sinca, analistul-şef al BCR.

El a arătat că estimarea analiştilor BCR nu are nici o legătură cu estimarea Comisiei Europene. Guvernul, FMI şi Comisia Europeană estimează pentru acest an o creştere a PIB de 1,6%. Anul trecut, economia a avansat cu 0,7%.

Sinca a adăugat că economia României va avea în acest an cea mai ridicată creştere economică din UE, excluzând Estonia, Letonia şi Lituania.

"România are capacitate foarte bună de atragere a investiţiilor străine directe în acest an. Alături de ţările baltice, România are cea mai mare şansă de a ieşi din procedura de deficit bugetar excesiv, aşa că ne aşteptăm la influxuri de investiţii străine directe", a mai spus Sinca.

Potrivit calculelor analiştilor BCR, fiecare miliard de euro atras din fonduri structurale şi de coeziune contribuie cu 0,3 puncte procentuale la creşterea economică pe termen scurt, de maxim 12 luni.

Astfel, dacă România va atrage 1 miliard de euro în plus din aceste fonduri, la creşterea economică estimată de 1,8% se vor adăuga 0,3 puncte procentuale, ajungând la 2,1%.

"Acesta este aportul doar din fonduri structurale şi de coeziune, dacă mai punem şi agricultura, rezultatul ar putea fi mult mai bun", a adăugat analistul-şef al BCR.

El a atras atenţia că România trebue să crească investiţiile în cercetare pentru îmbunătăţirea competitivităţii, acestea fiind necesare şi în agricultură, unde randamentele obţinute sunt la jumătate faţă de cele din ţările dezvoltate.

Totodată, Sinca a arătat că la creşterea economică estimată de 1,8%, agricultura are o contribuţie de 0,3-0,4 puncte procentuale, iar dacă producţia agricolă va fi "excepţională" în acest an, avansul PIB ar putea ajunge la 2,3-2,4%.

"Am fost prin ţară, semnalele din agricultură sunt bune pentru culturile de vară, însă există riscuri pentru culturile din toamnă, cu seceta din luna mai", a mai spus analistul şef al BCR.

Comisarul pentru afaceri economice şi monetare, Olli Rehn, a declarat săptămâna trecută că România, Letonia şi Lituania sunt candidate evidente pentru ieşirea din procedura de deficit excesiv, întrucât se află "ferm" pe calea corectării sustenabile a deficitului bugetar.

Comisia Europeană a înrăutăţit prognoza de creştere economică a zonei euro pentru acest an la -0,4%, pe fondul crizei datoriilor de stat şi problemelor din sectorul bancar, iar Olli Rehn a vorbit despre o "criză a şomajului", care trebuie combătută prin reforme structurale.

Astfel, Produsul Intern Brut al zonei euro va scădea în acest an cu 0,4%, cu o revenire modestă, de 1,2%, anticipată pentru anul viitor, potrivit prognozei economice de primăvară, prezentată săptămâna trecută de Comisia Europeană.