Casele de vânătoare deţinute de Ceauşescu în Timiş şi Sibiu pot fi închiriate de 1Mai şi Paşte

Cazarea la cele două cabane de vânătoare din Timiş - 120 de lei pe zi camera

În Timiş, Nicolae Ceauşescu avea două case de vânătoare - una la Pişchia şi alta la Chevereşu Mare, ambele la aproximativ 25 de kilometri de Timişoara. Cele două case sunt acum în administrarea Direcţiei Silvice Timiş.

Cabana de vânătoare de la Chevereşu Mare are aproape tot timpul chiriaşi, iar în sezonul de vânătoare este ocupată în întregime.

Casa de vânătoare de la Chevereşu Mare are şapte camere de închiriat şi o sală de mese. Preţul unei camere este de 120 de lei pe zi, iar întreaga casă poate fi închiriată cu 800 de lei pe zi. Casa a fost renovată de două ori după 1990.

Cea de-a doua casă de vânătoare se află la doar 25 de kilometri de Timişoara, pe drumul spre Lipova. Acolo încă mai funcţionează o mică crescătorie de fazani.

Casa de vânătoare are zece camere, fiecare cu câte două paturi, iar preţul unei astfel de camere este de 120 de lei pe zi. Sala de mese, în care încap 30 de oameni, poate fi închiriată cu 500 de lei pe zi.

Pentru Paşte, cele două cabane de vânătoare din Timiş sunt deja rezervare în proporţie de 60%, însă directorul Direcţiei Silvice Timiş, Nicuşor Ţâţu, se declară optimist că până săptămâna viitoare ele vor fi ocupate în totalitate.

"Fostele case de vânătoare ale lui Ceauşescu sunt ocupate în proporţie de aproximativ 60 la sută, dar până de Paşte sunt convins că vor fi ocupate în totalitate. În ultimii patru ani, cel puţin, aceste case atrăgeau turişti care doreau să petreacă Paştele în mijlocul naturii şi erau ocupate în totalitate", spune Nicuşor Ţâţu.

Întrebat ce li se oferă turiştilor, pe lângă cazare, Ţâţu a răspuns că "aerul proaspăt al pădurii este principala ofertă la cele două cabane": "Fiecare dintre cele două cabane este dotată cu bucătării. Turiştii care vin aici îşi pot prepara singuri bucatele tradiţionale şi pot petrece în natură. Aerul pădurii este principala noastră ofertă".

În Timiş, Nicolae Ceauşescu vâna doar mistreţi, avea interdicţie de la medici să vâneze fazani

Nicolae Ciubotaru are acum 81 de ani şi a fost unul dintre organizatorii partidelor de vânătoare ale lui Ceauşescu.

"Am lucrat 25 de ani la Pişchia, la crescătoria de fazani de acolo. Pe vremea aceea erau peste 50.000 de fazani pe an. Acum abia dacă mai sunt 5.000, dar asta deja este o altă discuţie. M-aţi întrebat despre casa de vânătoare. edeţi dumneavoastră, lumea nu cunoştea, dar acolo a fost iniţial un sediu de brigadă silvică. Acolo s-au organizat crescătorii de fazani, însă în anii '50 s-a transformat în casă de oaspeţi. Când venea Ceauşescu, acolo se servea masa. A fost de două ori la vânătoare de fazani, dar a fost de mai multe ori în localitatea Şarlota (aflată în apropiere - n.r.), la vânătoare de mistreţi şi cerbi. Şi la Chevereşu Mare mergea tot la vânătoare de mistreţi", îşi aminteşte Ciubotaru.

Nicolae Ciubotaru spune că adeseori Ceauşescu era însoţit la partidele sale de vânătoare de primul-ministru de la acea vreme Gheorghe Maurer, care era un pasionat al vânătorii. Acesta spune că medicii îi interziseseră lui Ceauşescu să vâneze fazani pentru că "îi făcea rău la inimă".

"Maurer a fost mai pasionat de vânătoare, au fost împreună (cu Nicolae Ceauşescu - n.r.) la Pişchia. Ceauşescu a devenit pasionat după ce a devenit preşedinte deoarece era la modă. Medicul i-a interzis lui Ceauşescu să mai participe la vânătoare de fazani pentru că după un fazan se trage foarte mult, se trag şi 20 de focuri de armă şi nu îi făcea bine la inimă. La început, Ceauşescu nu era bun la vânat, dar cu timpul s-a perfecţionat. Sunt tot felul de poveşti că mai trăgeau şi alţii, iar el îşi însuşea vânatul, dar nu e aşa, el chiar vâna şi trăgea destul de bine", spune Ciubotaru.

El îşi mai aminteşte că mai întâi se făcea un plan de vânătoare: "Eu am fost printre organizatorii planului de vânătoare. Se făcea un plan de vânătoare mai întâi, se ştia cum se mişcau vânătorii şi gonacii în pădure, se cunoştea foarte bine traseul. La amiază se făcea un foc mare, în pădure, unde li se aducea carne pe care o frigeau cu beţele la foc. Nu era oricine în jurul acestui foc, erau Ceauşescu şi oficialii lui. Gonacii aveau şi ei un foc mai mic, la ceva distanţă şi li se aducea şi lor apă minerală şi un pachet care conţinea chiflă şi cârnat".

Bărbatul mai spune că animalele vânate de Ceauşescu şi persoanele de care era însoţit erau trimise la export, existând şi pentru asta un plan.

"Tot ce se vâna era trimis la export. Noi aveam plan, nu se făcea risipă ca acuma. Nu se dădea nicio coadă de fazan la nimeni, totul mergea la export. Era frumos ambalat şi mergea la export", îşi aminteşte Ciubotaru.

El spune că cei care îngrijeau casele de vânătoare din Timiş erau pregătiţi în permanenţă pentru o vizită oficială, iar uneori erau anunţaţi cu o săptămână înainte că avea să sosească Ceauşescu pentru o partidă de vânătoare. În aceste vizite venea şi Elena Ceauşescu, care, "alături de doamnele care o însoţeau, stăteau la casa de vânătoare şi se mai plimbau prin pădure".

La cabana de la Bâlea Lac tarifele sunt cuprinse între 85 şi 95 de lei pe noapte, iar la patru zile plătite se primesc două gratuit

Cabanele din judeţul Sibiu care au aparţinut familiei Ceauşescu şi care erau pe vremuri păzite straşnic astfel încât nimeni să nu se apropie de ele au fost modernizate, extinse şi sunt deschise publicului larg.

Mii de turişi îşi petrec anual sărbătorile sau concediile acolo, mulţi dintre ei fiind atraşi de numele foştilor proprietari.

Soţii Elena şi Nicolae Ceauşescu au deţinut Cabana Paltinu de la Bâlea Lac, la peste 2.000 de metri altitudine, în timp ce fiul lor, Nicu, a avut propriul domeniu în localitatea Sălişte, în cealaltă parte a judeţului.

Cabana de la Bâlea Lac a fost construită în 1972, odată cu Trasfăgărăşanul, pentru vânătoarea anuală de capre negre a lui Nicolae Ceauşescu, vânătore care avea loc în luna octombrie. Cabana, folosită cândva exlusiv de cei doi împreună cu câţiva prieteni apropiaţi, a fost preluată de Societatea Bâlea Turism desprinsă din fostul OJT, care a modernizat-o şi a extins-o cu fonduri europene, transformând-o în cabană turistică de trei stele cu o capacitate de 34 de locuri în 15 camere duble şi două apartamente.

Tarifele la Cabana Paltinu sunt cuprinse între 85 şi 95 de lei pe noapte, cazare cu mic dejun inclus.

În perioada 30 aprilie - 6 mai, turiştii beneficiază de o ofertă specială - dacă plătesc patru nopţi de cazare pot sta şase, plătind în plus pentru ultimele două zile tariful de 15 lei pe zi de persoană pentru micul dejun.

"Odată cu încălzirea vremii se fac deja rezervări. Se pot face şi cu câteva zile înainte de sărbători, pentru că nu este programată nicio competiţie. Există rezervări pentru 1 Mai şi Paşte, dar sigur, cabana nu este plină. Odată cu cele şase zile libere, sigur vor fi iubitori ai schiului care vor vrea să urce la munte, unde zăpada măsoară peste doi metri", spune Marius Olaru, directorul societăţii care administrează acum Cabana Paltinu.

Cabana de la Bâlea a fost complet modernizată, doar apartamentul lui Ceauşescu a rămas intact

Cabana a fost modernizată în totalitate, mai puţin apartamentul care a fost folosit de către Nicolae Ceauşescu, unde sunt păstrate patul, dulapurile, fotoliul, mocheta şi chiar perdelele.

"Cabana a fost vandalizată la Revoluţie. Armata a scos cu cuţitele plăcile de ciment, de gresie care erau acolo pe jos, crezând că e ascunsă comoara lui Ceauşescu. Au sărit pe paturi, au rupt paturile. Nişte revoluţionari au zis: «Ăsta e patul lui Ceauşescu, să-l rupem!». După preluare am tot refăcut până în 2007, când am modernizat şi am extins. Cabana a fost mărită cu 75 la sută. La compartimentare nu am schimbat. În apartamentul lui am lăsat mobilierul original: pat, dulapuri, fotoliu, mochetă, perdele. A fost modernizată baia. Am vrut să-l las ca un fel de muzeu. Este camera cea mai căutată. Apartamentul numărul 1 era al lui, iar camera numărul 2 era a ei, situată vizavi de apartamentul lui", afirmă Marius Olaru.

Acesta îşi aminteşte că în 1992, când a preluat cabana, acolo erau multe instalaţii gândite pentru perioada comunistă.

"Cabana avea un cazan de încălzire de vreo 4-5 metri lungime, făcut cadou de o fabrică din Mediaş. Avea rezervoare de motorină de peste 30.000 de litri. Încălzirea în cabană era pe păcurină. La momentul la care am preluat erau toate, dar nefuncţionale. Acum nu mai este nimic. Toate erau gândite pentru perioada lui, când nu conta cât costă, dă-i să meargă. La noi contează şi cât costă", explică Olaru.

El mai spune că exista un regulament al cabanei care spunea de câte ori se scutură cearceaful, ce lucruri se fac zilnic, care se fac săptămânal şi care se fac lunar.

Înainte de partidele de vânătoare munţii erau "periaţi" ca să fie aduse caprele negre, iar pe timpul şederii lui Ceauşescu Transfăgărăşanul era închis

Înainte de partidele de vânătoare, munţii erau "periaţi" ca să fie aduse în zonă caprele negre, iar pe durata şederii lui Ceauşescu la Bâlea Transfăgărăşanul era închis şi nimeni nu avea voie să urce.

"La vânătoarea din 1989 au fost nişte poveşti interesante. Era agitaţie mare, că periau munţii ca să-i aducă caprele la împuşcat. După prima tranşă de vânătoare nu a prea fost mulţumit şi toţi gonacii se aşezaseră deja la Bâlea Cascadă la băut şi mâncat. A venit ordinul: «Mai periaţi odată munţii. De regulă, când venea la vânătoare se spunea că sunt căderi de pietre pe drum şi drumul era închis. Noi o dată am vrut să urcăm, prin octombrie şi ne-au zis că sunt căderi de pietre. De fapt, era el la cabană. Circulaţia era întreruptă. El venea cu elicopterul peste munte, ateriza şi îl aşteptau de la partid. La Cabana Bâlea Lac erau miliţienii şi făceau chef după ce se termina vânătoarea şi era el mulţumit, iar la Paltinu era el cu tovarăşii lui", mai povesteşte Marius Olaru.

Acesta spune că la vânătoarea din 1987 grupul electrogen al cabanei nu a pornit decât foarte târziu, iar Nicolae Ceauşescu s-a enervat şi a dat ordin să se construiască linie de medie tensiune până la Bâlea Lac.

"Lucrarea s-a făcut în şase luni. Dacă o făceam azi, o făceam în câţiva ani. Aşa a fost electrificată zona Bâlea Lac. S-a enervat că n-a pornit grupul electrogen", afirmă Marius Olaru.

Întrebat dacă a găsit în cabană luxul despre care se vorbea imediat după Revoluţie atunci când era vorba despre fostele reşedinţe ale familiei Ceauşescu, răspunsul lui Marius Olaru a fost: "Nici vorbă".

"Nu a avut nimic ieşit din comun, chiar modestie. De la mediu în jos, banal. Clanţe de aur, ce se spune. Nici vorbă. Ceauşescu a fost un om relativ modest în privinţa asta, iar el nu prea iubea Cabana Paltinu. Venea la Bâlea pentru că n-avea capre negre altundeva, aici era rezervaţie de capre negre. El nu prea iubea în general Sibiul. În 1976 a fost întâmpinat cu nişte pietre ascunse în flori care au fost aruncate pe maşină. Eram pe stradă când a venit cu maşina şi au fost aruncate flori pe maşină, dar în interior erau ascunse pietre. Atunci a fost mare scandal în Sibiu, cu Securitatea...", mai spune directorul SC Bâlea Turism.

Marius Olaru afirmă că reacţiile turiştilor legate de foştii proprietari ai cabanei sunt diferite: mulţi sunt fascinaţi de numele Ceauşescu şi vor să se cazeze în fostul apartament al lui Nicolae Ceauşescu, dar sunt şi unii deranjaţi de acest aspect.

"Pentru cei care au cunoscut perioada respectivă nu e un punct de atracţie, dar pentru alţii care nu ştiu, este. Ei nu ştiu ce înseamnă să ai raţie, să nu poţi să vorbeşti. Au fost tot felul de iniţiative, am vrut să facem o cameră muzeu, să punem cuvântări de-ale lui, să-i punem portretul, dar am renunţat. Nu mi se pare corect pentru turistul care vine şi care solicită o cameră şi nu vrea să fie deranjat de portretul lui Ceauşescu pe perete. Dacă întreabă, le spunem şi le arătăm, dar sunt şi persoane care sunt şi deranjate de treaba asta. Unii spun: «Uau, am dormit în patul lui Ceauşescu!» Sunt mulţi din ăştia, dar sunt unii care spun că nu-i interesează”, afirmă Olaru.

Întrebat care este numărul de turişti care vin anual la Cabana Paltinu, Marius Olaru spune că nu face o numătătoare exactă a lor, dar afirmă că vara sunt "foarte mulţi.

"Fluxul maxim de maşini pe Transfăgărăşan a fost de 7.500 de maşini pe zi, măsurat de cei de la Drumurile Naţionale. La un calcul simplu, asta înseamnă undeva la 15.000 – 20.000 de turişti, zilnic. Din 10.000 de oameni, cam o mie intră şi în cabană. Alte măsurători nu facem", precizează Marius Olaru.

Domeniul lui Nicu Ceauşeascu de la Sălişte, care se întinde pe patru hectare, în mijlocul unei livezi, transformat în complex agroturistic

Domeniul lui Nicu Ceauşeascu de la Sălişte, în suprafaţă de peste patru hectare, construit în mijlocul unei livezi de meri, peri, pruni şi vişini, cuprindea cabana lui personală, folosită doar pe timp de vară pentru petreceri private, dar şi cabana administratorului şi un grajd pentru animalele pe care Partidul Comunist Român le creştea acolo: porci, iepuri, cai.

Domeniul aparţine acum de Primăria Sălişte, care l-a preluat în 1996 de la fostul IAS Şura Mică şi îl administrează prin intermediul SC Agroturism Sălişte, societate a Consiliului Local.

Domeniul a devenit complex agroturistic, însă cabana personală a lui Nicu Ceauşescu este aproape la fel ca înainte de Revoluţie şi conţine mare parte din mobilierul original, lămpi, instalaţia electrică şi alte elemente de decor originale. Cabana este formată dintr-o cameră cu două locuri şi un living. Camera poate fi închiriată cu 40 de lei de persoană pe noapte, iar cei care vor să folosească şi livingul trebuie să plătească un tarif suplimentar care se stabileşte la recepţie, în funcţie de mai multe criterii.

Cabana este construită departe de ochii lumii, într-o poieniţă, fiind mărginită de un lac şi de un heliport, construit odată cu cabana, dar pe care localnicii spun că Nicu Ceauşescu nu l-a folosit niciodată.

"Nu a venit niciodată cu elicopterul. Venea cu maşina. Toată lumea ştia că un ARO cu numărul 1 Bucureşti 700 era al lui. Toată lumea se ferea din calea lui când vedea maşina. Cred că nici nu a dormit niciodată aici. Noi când am preluat clădirea nu avea niciun fel de sistem de încălzire. El venea vara, făcea un chef, mâncau, beau şi plecau după câteva ore", a declarat corespondentului MEDIAFAX, Ioan Gligor, viceprimar al oraşului în 1996, când domeniul a fost preluat de comunitate.

Cabana personală a lui Nicu Ceauşescu a fost construită la câteva sute de metri distanţă de restul clădirilor de pe domeniu, aşa încât Nicu Ceauşescu şi prietenii săi să nu fie deranjaţi de nimeni.

El spune că Nicu Ceauşescu a ajutat multă lume din localitate, multora le-a dat apartamente la Sibiu şi îi plăcea să se plimbe singur pe dealuri şi munţi, fără să fie urmărit de miliţieni.

"Avea ură mare pe miliţieni. Nu voia să-l urmărească nici când venea pe aici. Că se mai ascundeau miliţienii pe unde puteau, era altceva, dar el nu vroia să-i vadă. Ştia toate traseele turistice. Primise de la un mare vânător din zonă hărţi şi ştia locurile mai bine decât noi cei de aici. Se plimba singur pe jos. Mult se plimba", a mai povestit Ioan Gligor.

Fostul viceprimar din Sălişte spune că multă lume se aştepta să fie comori ascunse, lux în cabană, dar nu a fost niciodată aşa ceva.

"Înainte de Revoluţie am lucrat 37 de ani ca depanator radio-tv în Sălişte. Mă mai chema administratorul de acolo să repar televizioarele că se mai stricau. Avea vreo două sau trei televizoare color, care era mare lucru pe vremea aia, că nu mulţi aveau. Nu se găsea nimic altceva ieşit din comun acolo. Nu am fost acolo însă niciodată când a fost Nicu Ceauşescu. Nu l-am întâlnit. Nu avea nimeni voie. De fapt oamenii nici nu se apropiau de locul ăla", a mai spus Ioan Gligor.

Acesta povesteşte însă că stocul de "vinuri bune" din cabană era de apreciat.

"Mă mai servea administratorul cu câte un pahar de vin bun că erau multe pe acolo", îşi aminteşte Ioan Gligor.

Pe domeniu, fosta cabană a administratorului a fost transformată în Vila "La Nicu”, formată din trei camere duble cu baie proprie, living mare şi bucătărie.

Pe locul fostului grajd, Primăria Sălişte a construit o vilă care are o cameră mare cu capacitate de zece paturi, două camere duble şi o cameră single. În aceste cabane, tarifele sunt cuprinse între 10 şi 40 de lei pe noapte de persoană.

În apropierea acestor cabane, SC Agroturism Sălişte a construit două cabane mici, de lemn, cu câte două locuri, pentru care doritorii trebuie să plătească câte 30 de lei de persoană pe noapte. În plus, a fost amenajat un teren de campare cu cortul sau cu rulotele.

Pe domeniul de la Sălişte, de pe vremea lui Nicu Ceauşescu se mai păstrează încă terenul de tenis cu nocturnă, funcţională şi acum. În rest, puţine lucruri au mai rămas, în general câteva elemente decorative sau de mobilier.

Primăria Sălişte a amenajat o piscină deschisă publicului larg toată vara, dar şi un loc unde se amplasează corturi pentru nunţi şi botezuri.

Actualii administratori ai fostelor cabane ale familiei Ceauşescu din judeţul Sibiu spun că, în general, numele foştilor proprietari şi poveştile despre aceştia atrag an de an mii de turişti în zonă.

La domeniul din Sălişte, potrivit lui Claudiu Muntean, pe timp de vară, lunar, cam 500 de persoane se cazează în cabane.

"Cei mai mulţi dintre cei care vin aici ajung pentru că au auzit că a fost a lui Nicu Ceauşescu. Majoritatea sunt români, dar am avut şi din Germania sau Olanda", spune Claudiu Muntean, directorul societăţii Consiliului Local care administrează domeniul.

Acesta povesteşte că a existat intenţia de a fi pusă mai mult în valoare fosta apartenenţă a domeniului, dar mai sunt puţine dintre lucrurile originale, astfel încât s-a renunţat.