Băsescu cere reexaminarea Legii privind cooperarea Parlament-Guvern în domeniul afacerilor europene

În cererea de reexaminare se arată că în forma legii adoptată iniţial de Senat, în calitate de Cameră decizională, în data de 21 iunie 2012, Curtea Constituţională s-a pronunţat prin Decizia nr. 784 din 26 septembrie 2012 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Art. 2 lit. e), Art. 3, Art. 18 şi Art. 19 din Legea privind cooperarea între Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene şi a constatat că sunt neconstituţionale prevederile Art. 3, Art. 18 şi Art. 19.

După reluarea procedurii legislative s-au operat unele modificări în vederea punerii în acord a legii cu Decizia Curţii Constituţionale nr. 784/2012, Senatul, în calitate de Cameră decizională, în data de 15 aprilie 2013, adoptând legea aflată la promulgare.

"Apreciem că Legea privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene, în forma primită spre promulgare, conservă soluţiile legislative constatate neconstituţionale prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 784/2012", se arată în document.

Preşedintele consideră că, potrivit noilor prevederi din legea trimisă la promulgare, art. 18 alin. (4) poate fi interpretat în sensul existenţei a două mandate necorelate între ele, unul al Guvernului, ce poate fi cenzurat de către Parlament şi altul al Preşedintelui României, încredinţat Guvernului.

"În acest sens, considerăm că se impune eliminarea din textul legii a mandatului propus de Guvern şi amendat de Parlament, având în vedere regulile impuse de jurisprudenţa Curţii Constituţionale prin care s-a statuat că numai Preşedintele României poate să mandateze Guvernul în domeniul politicii externe", se arată în cererea de reexaminare.

În ceea ce priveşte articolul 3, preşedintele menţionează că în forma actuală a acestuia, Parlamentul urmează să adopte "rezoluţii". El arată însă că acestea nu se regăsesc în textul constituţional indicat de Curtea Constituţională, respectiv art. 67 din legea fundamentală. "Considerăm că înlocuirea «opiniei» cu «rezoluţie», în condiţiile în care acest din urmă termen nu apare în enumerarea de la art. 67 din Constituţie, nu înlătură situaţia de neconstituţionalitate", se arată în solicitare.

În document se aminteşte că, prin decizia 1018/2010, Curtea Constituţională a statuat că "adoptarea de către legiuitor a unor norme contrare celor hotărâte printr-o decizie a Curţii Constituţionale, prin care se tinde la păstrarea soluţiilor legislative afectate de vicii de neconstituţionalitate, încalcă Legea fundamentală. Or, într-un stat de drept, astfel cum este proclamată România în Art. 1 Alin. (3) din Constituţie, autorităţile publice nu se bucură de nicio autonomie în raport cu dreptul, Constituţia stabilind în Art. 16 Alin. (2) că nimeni nu este mai presus de lege, iar, în Art. 1 Alin. (5), că respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie".

Totodată, Curtea Constituţională a statuat, prin Decizia 738/2012, că "forţa obligatorie a actelor jurisdicţionale, deci şi a deciziilor Curţii Constituţionale, se ataşează nu numai dispozitivului, ci şi considerentelor pe care se sprijină acesta. Aşadar, atât considerentele, cât şi dispozitivul deciziilor Curţii Constituţionale sunt general obligatorii, potrivit dispoziţiilor Art. 147 Alin. (4) din Constituţie, şi se impun cu aceeaşi forţă tuturor subiectelor de drept".

"Faţă de argumentele expuse, considerăm că Legea privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene trebuie pusă în acord cu Decizia Curţii Constituţionale nr. 784/2012, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 701/2012, în ceea ce priveşte procesul de elaborare şi adoptare a mandatelor, precum şi în ceea ce priveşte actele emise de către Parlament, în exercitarea atribuţiilor prevăzute de această lege", se arată în cererea de reexaminare.

Pe de altă parte, referitor la art. 2 lit. k), în forma legii aflată la promulgare, preşedintele Băsescu apreciază utilă adăugarea principiului proporţionalităţii, alături de cel al subsidiarităţii, în ceea ce priveşte analiza efectuată de Parlament asupra proiectelor de acte normative europene, având în vedere Protocolul nr. 2 privind aplicarea principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană şi, respectiv, Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene.

"Având în vedere aspectele semnalate, precum şi competenţa legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii trimise spre promulgare, urmând ca Parlamentul să decidă asupra acesteia", se arată în finalul documentului.