Comisiile juridice şi de Statut: Conflictul de interese, sancţionat pecuniar cu 10% din indemnizaţie

Decizia a fost adoptată cu majoritate de voturi, înregistrându-se o singură abţinere şi a fost luată ca urmare a ultimei hotărâri a Curţii Constituţionale, care a stabilit că un parlamentar aflat în conflict de interese nu poate fi sancţionat cu interzicerea participării la lucrările Parlamentului.

"S-a prevăzut ca sancţiunea pentru confictul de interese să fie pecuniară, respectiv reducerea indemnizaţiei pentru fiecare zi de pedeapsă. Deci parlamentarul va putea participa la plen, la lucrări, va vota, dar nu va mai primi suma de bani pentru zilele respctive. Sancţiunea e de 10% din indemnnizaţie pe cel mult trei luni", a precizat, după şedinţă, preşedintele Comisiei juridice a Camerei, Bogdan Ciucă.

El a menţionat că sancţiunea priveşte toate drepturile băneşti pe care le primeşte un parlamentar pentru ziua respectivă, nu şi drepturile băneşti primite pentru funcţionarea biroului parlamentar.

Ciucă a spus că această formulă va rezolva problemele de constituţionalitate, având în vedere că s-a abrogat şi prevederea declarată neconstituţională prin care se sancţionau parlamentarii cu interzicerea participării la lucrările Parlamentului.

Bogdan Ciucă a mai spus că sancţiunea este decisă de Biroul Permanent al Ccamerei din care provine parlamentarul şi că aceasta este de maximum trei luni, putând fi acordată pe zile.

"Parlamentarul poate primi 5 zile, poate primi o lună şi cinci zile de pedeapsă. Drepturile băneşti se diminuează cu 10% pentru fiecare zi de pedeapsă", a spus Ciucă.

El a arătat că Raportul comisiilor cu aceste modificări va intra miercuri în dezbaterea plenului comun.

A doua sesizare a PDL privind Statutul parlamentarilor a fost admisă, în 3 aprilie, de Curtea Constituţională (CC), în ceea ce priveşte neconstituţionalitatea suspendării de la lucrările Parlamentului a aleşilor aflaţi în conflict de interese.

PDL a depus, în 21 martie, la CC, o nouă sesizare prin care solicita controlul de constituţionalitate asupra ultimei forme a Statutului deputaţilor şi senatorilor, adoptată de plenul comun al Parlamentului.

PDL susţinea, în noua sesizare, că unele dintre prevederile cuprinse în ultima formă a Statutului parlamentarilor, reexaminată de Parlament ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale care a admis primele obiecţii de neconstituţionalitate, sunt încă neconstituţionale.

Potrivit sesizării PDL, prin punerea de acord a Statutului parlamentarilor cu obiecţiile de neconstituţionalitate ridicate de Curte după prima sesizare, Parlamentul a menţinut soluţia sancţionării disciplinare pentru parlamentarii aflaţi în conflict de interese, reducând doar pedeapsa de la şase luni la o lună.

"Reducerea perioadei de sancţionare la o lună nu face ca textul astfel adoptat să fie constituţional, pentru că împiedicarea neconstituţională a exercitării mandatului există indiferent dacă această perioadă este de şase luni sau de o lună", se menţiona în noua sesizare depusă de PDL.

Mai mult, PDL susţinea în sesizare că Parlamentul nu a pus de acord textul Statutului cu decizia Curţii Constituţionale, încălcând astfel prevederi exprese ale Constituţiei.

PDL mai arăta că unele dispoziţii din ultima formă a Statutului parlamentarilor, adoptată în 20 martie de Parlament, au fost introduse după ce Curtea a stabilit că acestea sunt neconstituţionale, referirea fiind făcută cu privire la menţionea abrogării oricăror prevederi legislative contrare textului proiectului de lege.

PDL susţinea totodată că implicaţiile aplicării unei astfel de prevederi nu pot fi cunoscute în acest moment pentru că organul consultativ de specialitate al Parlamentului, respectiv Consiliul Legislativ, nu a fost consultat iniţial, ci ulterior. În acest sens, PDL aprecia că introducerea prevederii în cauză depăşeşte limitele cererii de reexaminare.

Plenul reunit al celor două Camere a adoptat, în 20 martie, cu 360 de voturi "pentru" şi 38 "împotrivă", Statutul deputaţilor şi senatorilor, în forma stabilită de Comisiile juridice şi de Statut, legea fiind reexaminată ca urmare a deciziei din 27 februarie a Curţii Constituţionale.

Membrii comisiilor au decis anterior să modifice termenul în care parlamentarii găsiţi incompatibili de ANI vor putea contesta raportul Agenţiei, de la 45 de zile la 15 zile, cum prevede legea ANI.

O altă modificare adusă în Comisii se referă la perioada de şase luni în care se interzice unui parlamentar aflat în conflict de interese să participe la şedinţe, această perioadă fiind stabilită la 30 de zile.

În 27 martie, Curtea Constituţională a decis că este neconstituţională modificarea la Statutul deputaţilor şi senatorilor referitoare la termenul de 45 de zile în care parlamentarul poate contesta în instanţă raportul de evaluare al ANI. De asemenea, a fost declarată neconstituţională prevederea potrivit căreia "deputatul sau senatorul aflat în conflict de interese se sancţionează disciplinar cu interzicerea participării la lucrările Camerei din care face parte deputatul sau senatorul pe o perioadă de cel mult 6 luni".