CE a respins cererea Guvernului de prelungire a taxării inverse la cereale, dar Executivul mai speră

Adresa Guvernului către Bruxelles a fost transmisă în luna octombrie a anului trecut, cu solicitarea ca termenul să fie prelungit cu încă doi ani, până în 2015, bazat pe faptul, conform unui document prezentat atunci de MEDIAFAX, că Bulgaria şi Ungaria au cerut la rândul lor o astfel de derogare, iar un refuz pentru România ar genera discriminări.

Aceasta urma să fie a doua derogare de la sistemul fiscal normal, după ce, în iunie 2011, Guvernul a decis să aplice taxarea inversă la cereale şi plante tehnice pentru o perioadă de doi ani. Autorităţile au explicat atunci că această măsură reprezintă una dintre cele mai eficiente metode de combatere a evaziunii fiscale, prin eliminarea "firmelor fantomă" care nu plătesc taxa pe valoarea adăugată.

Prin introducerea taxării inverse la comerţul cu cereale între firme, taxa pe valoarea adăugată este aplicată la finalul lanţului comercial. Ministerul Finanţelor estima că taxarea inversă la cereale şi plante tehnice va genera venituri bugetare suplimentare de 240 milioane lei în 2011 şi 410 milioane lei în 2012.

Un document redactat de Ministerul Finanţelor în luna martie a acestui an relevă însă că oficialii Comisiei Europene (CE) nu au dat curs favorabil solicitării României privind prelungirea perioadei de aplicare a taxării inverse pentru cereale şi plante tehnice, invocând că derogarea obţinută anterior a fost acordată de Consiliul Uniunii Europene în circumstanţe foarte specifice, în care România s-a angajat să implementeze, pe parcursul perioadei de aplicare a derogării, o serie de reforme care urmau să facă posibilă revenirea la regimul normal de TVA pentru respectivele operaţiuni. Această abordare a fost justificată de Comisia Europeană în special prin riscul ca frauda să fie transferată în alte state membre, într-un sector a cărui importanţă economică este destul de importantă în alte ţări.

De asemenea, Comisia Europeană a precizat că, în cursul negocierilor din cadrul Consiliului Uniunii Europene privind derogarea solicitată de România, o serie de state membre şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la faptul că orice derogare de la sistemul de plată fracţionată nu poate fi mai mult decât o soluţie de ultimă instanţă şi o masură de urgenţă în cazuri dovedite de fraudă şi că trebuie să ofere garanţii în ceea ce priveşte necesitatea şi caracterul excepţional al derogării acordate, durata măsurii şi natura specifică a produselor în cauză. Comisia a transmis totodată că statele membre au arătat că mecanismul de taxare inversă implică întotdeauna un risc ca frauda să fie transferată către alte state membre şi au reamintit că procedura de taxare inversă nu ar trebui utilizată în mod sistematic pentru a compensa "supravegherea inadecvată" de către autorităţile fiscale ale unui stat membru.

"Comisia consideră, de asemenea, că tipul de bunuri în cauză -cereale şi plante tehnice -sunt de o natură care ar trebui sa facă posibil controlul prin mijloace convenţionale, fără să fie necesară implementarea mecanismului de taxare inversă. Prin urmare, în opinia Comisiei Europene, derogarea privind aplicarea taxării inverse pentru cereale şi plante tehnice a fost acordată României în circumstanţe excepţionale, pentru a da timp ţării noastre să implementeze anumite reforme în vederea combaterii fraudei. Comisia a menţionat totodată că măsura nu a fost niciodată destinată să fie o soluţie pe termen lung sau să compenseze supravegherea inadecvată a persoanelor impozabile de pe aceste pieţe extrem de valoroase, reiterând faptul că derogarea a fost justificată ca parte a unui pachet de măsuri care urmau să fie luate de România, fiind în acelaşi timp limitată la o anumită perioadă de timp", se mai arată în document.

Guvernul mai speră însă ca, în pofida refuzului pentru o nouă derogare, taxarea inversă la cereale să poată fi menţinută, pe baza unei directive aflată în analiza Comisiei Europene pentru combaterea fraudei în materie de TVA şi care prevede introducerea unui mecanism de reacţie rapidă, bazat pe acordarea de competenţe Comisei Europene pentru a acorda derogări temporare, şi o propunere separată, dar complementară, de extindere a domeniului de aplicare a taxării inverse prin includerea sectoarelor care fac deja obiectul unor cereri de derogare, printre care produsele agricole.

"În contextul celor menţionate, precizăm că, în situaţia în care Consiliul Uniunii Europene va adopta propunerea de directivă care vizeaza includerea produselor agricole în sfera de aplicare, va fi posibilă aplicarea de către România a taxării inverse pentru livrările de cereale şi plante tehnice fără obţinerea în prealabil a unei derogări", este speranţa autorităţilor.

Secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Dan Manolescu a declarat, miercuri, că Guvernul va decide dacă va aplica TVA de 9% doar pentru pâine sau pentru tot circuitul grâu-pâine în funcţie de răspunsul Comisiei Europene privind continuarea taxării inverse la cereale după 1 iunie.

El a precizat că taxarea inversă ar putea fi acceptată în continuare de Comisia Europeană întrucât există o intenţie de modificare a directivei pentru acceptarea măsurii de taxare inversă la o categorie largă de produse considerate cu risc, care include şi cerealele, ceea ce ar conduce la ideea că acestă măsură a fost identificată de Comisie ca una eficientă în lupta împotriva evaziunii fiscale în domeniu.

"În funcţie de răspunsul din partea Comisiei vom stabili metoda de aplicarea a acestei cote de 9% şi impactul efectiv în sume al acestei măsuri. Dacă nu se păstrează măsura, rămâne să luăm o decizie dacă vom aplica cota de 9% pe întreg lanţul sau doar la pâine", a spus Manolescu.

În 2011, Guvernul a solicitat iniţial o derogare de la regimul normal de aplicare a TVA prin taxarea inversă pentru livrările de bunuri din interiorul ţării la cereale, plante tehnice, legume, fructe, carne, zahăr, făină, pâine şi produse de panificaţie. Cererea a fost însă respinsă de către oficialii de la Bruxelles, iar Executivul a restrâns sfera produselor pentru care solicita derogare la cereale şi plante tehnice, respectiv pentru porumb, grâu, orz, orzoaică, secară, soia, rapiţă, floarea soarelui şi sfeclă de zahăr.

Potrivit datelor oficiale, România pierde anual din comerţul cu cereale sume de ordinul miliardelor de lei ca urmare a neplăţii TVA la bugetul de stat datorat pe circuitul comercial de către firmele de tip fantomă.