Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a susţinut, miercuri, că declararea Statutului parlamentarilor ca neconstituţional, din nou, de către CC era de aşteptat, Parlamentul urmând să respecte de această dată limitele de legiferare.
"V-am spus de la început... E noutate asta? Păi nu v-am spus eu că Statutul e neconstituţional şi că am cerut să... pentru că am introdus în el şi am analizat zone care nu erau în sfera de competenţă conform retrimiterii de la preşedinte a Statutului? Atunci când încalci regulile jocului, bineînţeles că şi Curtea Constituţională te sancţionază", a spus Zgonea.
El a precizat că de data aceasta va conduce personal şedinţa de plen în care se va dezbate Statutul parlamentarilor, pentru a nu se mai repeta "erorile" făcute de parlamentari.
"Data trecută au fost abordări emoţionale. Acum voi conduce eu şedinţa. Îi voi convinge pe colegi că acum Statutul se poate întoarce ca un bumerang împotriva noastră. (...) Eu sunt ca un catâr, am o temă, până nu o rezolv, nu mă las", a mai spus Zgonea.
Preşedintele Camerei a precizat, de asemenea, că obiecţiile CC vor fi respectate, sancţiunea pentru conflict de interese devenind doar una financiară, mergând până la reţinerea a 20% din indemnizaţie.
"Vom merge pe abordarea pe care o are Codul Civil şi alte instanţe, iar sancţiunea va fi una financiară. Este o chestiune pe care toate grupurile o vor accepta. Nu pot să reţin mai mult decât aşa cum poate să dea şi instanţa, bănuiesc că până la maximum 20% din indemnizaţia brută pe o perioadă de 3-6 luni. Nu există alt instrument care să nu fie declarat neconstituţional", a spus Zgonea.
El a precizat că doar introducerea unei sancţiuni financiare nu reprezintă un element de modernizare şi şi-a exprimat speranţa ca în Codul de conduită să fie prevăzute sancţiuni "mai bune".
"Mergem pe sancţiunea financiară pentru parlamentarul care intră în conflict de interese. Din punctul meu de vedere, dubla sancţiune - şi cea financiară, pentru că neparticipând nu puteai să iei banii, şi obligaţia de a nu participa la plen - îl punea pe parlamentarul ales într-o postură inedită, ruşinoasă, de a nu mai putea să reprezinte cetăţenii şi îl forţa să îşi dea demsia din Parlament ca un gest de onoare. Luându-i numai resursele financiare, vom intra într-o zonă românească, tipică, care până la urmă nu va fi un element de modernizare. Sper ca acest Cod de conduită să aducă sancţiuni mai bune şi să stabilească reguli", a spus Zgonea.
A doua sesizare a PDL privind Statutul parlamentarilor a fost admisă, miercuri, de Curtea Constituţională (CC), în ceea ce priveşte neconstituţionalitatea suspendării de la lucrările Parlamentului a aleşilor aflaţi în conflict de interese.
În aceste condiţii, Statutul se va întoarce, din nou în Parlament, pentru a fi pus în acord cu decizia CC.
PDL a depus, în 21 martie, la CC, o nouă sesizare prin care solicita controlul de constituţionalitate asupra ultimei forme a Statutului deputaţilor şi senatorilor, adoptată de plenul comun al Parlamentului.
PDL susţinea, în noua sesizare, că unele dintre prevederile cuprinse în ultima formă a Statutului parlamentarilor, reexaminată de Parlament ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale care a admis primele obiecţii de neconstituţionalitate, sunt încă neconstituţionale.
Potrivit sesizării PDL, prin punerea de acord a Statutului parlamentarilor cu obiecţiile de neconstituţionalitate ridicate de Curte după prima sesizare, Parlamentul a menţinut soluţia sancţionării disciplinare pentru parlamentarii aflaţi în conflict de interese, reducând doar pedeapsa de la şase luni la o lună.
"Reducerea perioadei de sancţionare la o lună nu face ca textul astfel adoptat să fie constituţional, pentru că împiedicarea neconstituţională a exercitării mandatului există indiferent dacă această perioadă este de şase luni sau de o lună", se menţiona în noua sesizare depusă de PDL.
Mai mult, PDL susţinea în sesizare că Parlamentul nu a pus de acord textul Statutului cu decizia Curţii Constituţionale, încălcând astfel prevederi exprese ale Constituţiei.
PDL mai arăta că unele dispoziţii din ultima formă a Statutului parlamentarilor, adoptată în 20 martie de Parlament, au fost introduse după ce Curtea a stabilit că acestea sunt neconstituţionale, referirea fiind făcută cu privire la menţionea abrogării oricăror prevederi legislative contrare textului proiectului de lege.
PDL susţinea totodată că implicaţiile aplicării unei astfel de prevederi nu pot fi cunoscute în acest moment pentru că organul consultativ de specialitate al Parlamentului, respectiv Consiliul Legislativ, nu a fost consultat iniţial, ci ulterior. În acest sens, PDL aprecia că introducerea prevederii în cauză depăşeşte limitele cererii de reexaminare.
Plenul reunit al celor două Camere a adoptat, în 20 martie, cu 360 de voturi "pentru" şi 38 "împotrivă", Statutul deputaţilor şi senatorilor, în forma stabilită de Comisiile juridice şi de Statut, legea fiind reexaminată ca urmare a deciziei din 27 februarie a Curţii Constituţionale.
Membrii comisiilor au decis anterior să modifice termenul în care parlamentarii găsiţi incompatibili de ANI vor putea contesta raportul Agenţiei, de la 45 de zile la 15 zile, cum prevede legea ANI.
O altă modificare adusă în Comisii se referă la perioada de şase luni în care se interzice unui parlamentar aflat în conflict de interese să participe la şedinţe, această perioadă fiind stabilită la 30 de zile.
În 27 martie, Curtea Constituţională a decis că este neconstituţională modificarea la Statutul deputaţilor şi senatorilor referitoare la termenul de 45 de zile în care parlamentarul poate contesta în instanţă raportul de evaluare al ANI. De asemenea, a fost declarată neconstituţională prevederea potrivit căreia "deputatul sau senatorul aflat în conflict de interese se sancţionează disciplinar cu interzicerea participării la lucrările Camerei din care face parte deputatul sau senatorul pe o perioadă de cel mult 6 luni".