IMM-urile vor accesa de la bănci sume în valută mai mici cu 25%, după aplicarea regulamentului BNR care limitează creditarea companiilor în valută şi afectează în special firmele mici, fără acoperire la riscul valutar, potrivit Volksbank.
"Cele mai afectate domenii sunt firmele din agricultură care se adresează preponderent pieţei interne, beneficiarii fondurilor europene, IMM-urile mici care nu-şi permit să negocieze din poziţia lor contractele la cursul leu/euro", a declarat marţi şeful departamentului Dezvoltare Produse Companii din cadrul Volksbank, Anca Bălaşu, la conferinţa "Mediafax Talks about SMEs" organizată în parteneriat cu Asociaţia Română a Băncilor (ARB).
Regulamentul BNR 17/2012 prevede ca băncile să calculeze capacitatea de rambursare a creditelor în valută pentru firme în condiţii de depreciere severă a monedei naţionale, similare celor aplicate la creditele de consum, respectiv de 35,5% în raport cu euro, 40,9% faţă de dolar şi 52,6% faţă de francul elveţian.
Astfel, pentru partea de finanţare pentru care debitorul nu dovedeşte că dispune de acoperire naturală sau financiară la riscul valutar acesta va suporta un şoc pe cursul de schimb de 35,5% pentru euro 52,6% pentru franci elvetieni şi 40,9% pentru dolari americani, în cazul celorlalte valute fiind utilizată valoarea aferentă francilor elveţieni. Totodată, firmele vor fi supuse riscului de dobândă la împrumuturile în valută, şocul pe rata dobânzii fiind de 0,6% pentru toate monedele. Acesta nu se aplică însă în cazul creditelor cu dobândă fixă.
Băeşu apreciază că băncile vor da împrumuturi selective în valută, în special pe termen scurt şi "va scăpa cine va putea" de aceste constrângeri, respectiv exportatorii şi companiile relativ mari, stabile financiar din domenii precum cel energetic, firmele care se pot împrumuta de la compania-mamă şi cele de construcţii care deţin spaţii de închiriere.
Firmele acoperite la riscul valutar sunt cele din industria FMCG, inclusiv industriile prelucrătoare care facturează în lei la curs leu/euro, distribuitorii de maşini, utilaje şi componente, precum şi firmele de IT şi consultanţă.
"Impactul se va vedea în special pe termen scurt, cei care vor trebui să prelungească liniile de finanţare nu vor mai putea decât dacă vor fi acoperiţi la riscul valutar sau dacă vor cumpăra derivative", a spus Bălaşu.
Ea a dat un exemplu de calcul pentru rata în lei pe care o va plăti o firmă la un credit contractat în euro după aplicarea regulamentului. Astfel, pentru un împrumut de 400.000 de euro rata în euro rămâne aceeaşi, de 12.216 euro, pe când rata în echivalent lei va creşte de la 53.939 lei la 73.087 lei, suportând şocul pe cursul valutar, respectiv o creştere de 35,5%. Dacă împrumutul ar fi luat în lei, rata ar rămâne constantă, de 61.364 lei.
Istoricul cursurilor valutare pe parcursul ultimilor opt ani arată că sunt posibile creşteri importante ale acestora pe perioade mai mari de timp, iar antreprenorii trebuie să ia în calcul şi scenariile în care aceste cotaţii cresc maximal.