Ministrul Culturii, Daniel Barbu, a aprobat noul Regulament de organizare şi funcţionare al Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice (CNMI), decizia de a introduce noi reglementări venind ca urmare a constatării unor deficienţe de organizare, dar şi pentru evitarea unor conflicte de interese.
Reprezentanţii Ministerului Culturii au declarat pentru MEDIAFAX că "modificarea Regulamentului de Organizare şi Funcţionare al Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice s-a impus din următoarele motive: existenţa deficienţelor organizatorice; existenţa deficienţelor privind conflictul de interese al membrilor comisiei cu partea de proiectare; lipsa asigurării confidenţialităţii şi compatibilităţii funcţionarilor publici care fac parte din aparatul de lucru al Ministerului Culturii şi al direcţiilor judeţene".
Reprezentanţii Ministerului Culturii nu au dorit însă să ofere informaţii punctuale cu privire la deficienţele la care se face referire.
Noul regulament cuprinde reglementări suplimentare menite să asigure funcţionarea eficientă şi îndeplinirea atribuţiilor legale, precum şi transparenţa decizională în derularea activităţii specifice şi imparţialitatea membrilor comisiilor.
În acest sens, pentru a evita situaţia de incompatibilitate a membrilor comisiilor în raport cu proiectele evaluate, membrii Comisiei Naţionale şi membrii comisiilor zonale vor completa o declaraţie de imparţialitate - în conformitate cu art. 26, lit. b.
Totodată, au fost incluse prevederi clare cu privire la regimul incompatibilităţilor şi la evitarea conflictelor de interese şi în cazul funcţionarilor, colaboratorilor din compartimentele de specialitate ale Ministerului Culturii şi ale serviciilor sale deconcentrate care participă la lucrările comisiilor. Aceste dispoziţii sunt în măsură să asigure derularea procedurilor de avizare a documentaţiilor specifice domeniului monumentelor istorice, în condiţii de imparţialitate şi de evitare a conflictelor de interese.
"Pentru a evita situaţia de incompatibilitate a membrilor comisiilor în raport cu proiectele evaluate, membrii Comisiei Naţionale şi membrii comisiilor zonale vor completa o declaraţie de imparţialitate (art. 26, lit. b). De asemenea, se doreşte separarea structurii de avizare (profesională) de cea administrativă (funcţia publică)", se arată în răspunsul Ministerului Culturii remis MEDIAFAX.
În ceea ce priveşte comisiile zonale, numărul acestora a rămas acelaşi, 12, însă au fost reconfigurate ca structură, pentru a asigura funcţionarea lor eficientă şi corelarea cu numărul de monumente istorice pe judeţ, precum şi cu capacitatea instituţională a direcţiei judeţene pentru cultură, care asigură secretariatul comisiei zonale.
Astfel, în conformitate cu Art. 6 - aliniatul 4, Comisiile zonale ale monumentelor istorice şi teritoriul de competenţă a fiecărei comisii sunt următoarele: Comisia Zonală 1 (sediul la Iaşi) - acoperă judeţele Iaşi, Vaslui, Galaţi, Vrancea, Bacău, Comisia Zonală 2 (sediul la Piatra Neamţ) - acoperă judeţele Suceava, Botoşani, Neamţ, Comisia Zonală 3 (sediul la Tulcea) - acoperă judeţele Tulcea şi Constanţa, Comisia Zonaă 4 (sediul la Ploieşti) - acoperă judeţele Prahova, Dâmboviţa, Argeş, Teleorman, Giurgiu, Comisia Zonală 5 (sediul la Buzău) - acoperă judeţele Buzău, Brăila, Ialomiţa, Călăraşi, Comisia Zonală 6 (sediul la Târgu -Jiu) - acoperă judeţele Dolj, Gorj, Mehedinţi, Vălcea, Olt, Comisia Zonală 7 (sediul la Timişoara) - acoperă judeţele Timiş şi Caraş-Severin, Comisia Zonală 8 (sediul la Oradea) - acoperă judeţele Arad, Bihor, Satu Mare, Comisia Zonală 9 (sediul la Cluj-Napoca) - acoperă judeţele Maramureş, Cluj, Sălaj, Bistriţa-Năsăud, Comisia zonală 10 (sediul la Sibiu) - acoperă judeţele Alba, Sibiu, Mureş, Hunedoara, Comisia Zonală 11 (sediul la Braşov) - acoperă judeţele Braşov, Covasna, Harghita şi Comisia Zonală 12 (sediul la Bucureşti) - acoperă municipiul Bucureşti şi Judeţul Ilfov.
De asemenea, au fost delimitate atribuţiile acestor organisme ştiiinţifice şi a fost redefinit rolul Biroului Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice, care de acum va analiza numai contestaţiile cu privire la avize sau alte categorii de documente, cu excepţia contestaţiilor care privesc clasarea/declasarea, care, potrivit legii, sunt de competenţa plenului Comisiei Naţionale.
Rolul secretarului comisiei sau al secţiunii de specialitate/ comisii zonale, după caz, a fost mai bine delimitat, pentru a asigura o desfăşurare mai corectă a şedinţelor şi a consemnării în procesele verbale a elementelor principale ale discuţiilor de specialitate din cadrul şedinţelor CNMI. Astfel, secretarul Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice este şeful compartimentului de specialitate din cadrul Ministerului Culturii. Prin ordin al ministrului Culturii se va desemna şi un supleant al secretarului Comisiei, din compartimentul de specialitate din cadrul ministerului, care va îndeplini atribuţiile secretarului atunci când acesta din urmă nu poate participa la lucrările Comisiei.
Altă modificare importantă faţă de actualele reglementări priveşte modalitatea de consemnare a procedurii de avizare care se bazează acum pe faptul că propunerile de avizare ce se adoptă prin vot se consemnează de fiecare membru în Fişa propunerii de avizare sau în Fişa de vot, după caz, care se anexează la procesul verbal al şedinţei, devenind astfel parte integrantă a documentaţiei lucrărilor CNMI.
Totodată, conform articolului 32 din Regulamentul de Organizare şi Funcţionare, procedura de contestare prevede mai multe etape. Astfel, beneficiarul documentaţiei poate contesta avizul emis de minister sau de serviciul public deconcentrat, în termen de 5 zile de la comunicare, şi contestaţia se soluţionează în maximum 30 de zile de la depunere. De asemenea, contestaţiile depuse cu respectarea termenului prevăzut la alin. (1) sunt comunicate spre a fi analizate şi soluţionate Biroului Comisiei.
În cazul în care contestatarul nu este mulţumit de răspunsul primit, acesta se poate adresa instanţei de contencios administrativ, potrivit legii.
În plus, ordinul de clasare, de declasare sau răspunsul privind neclasarea sau nedeclasarea pot fi contestate de proprietarul bunului imobil în cauză la Ministerul Culturii în termen de 30 de zile de la data comunicării, iar contestaţia se soluţionează în termen de 45 de zile de la înregistrare.
În continuare, contestaţia este transmisă Comisiei prin grija secretarului, în vederea analizării în plenul acesteia, cu respectarea termenului prevăzut mai sus.
În cazul în care, prin votul a două treimi din numărul membrilor, Comisia susţine hotărârea iniţială de clasare/ declasare sau de neclasare/ nedeclasare, ministrul Culturii este îndreptăţit să respingă contestaţia, iar în cazul în care contestatarul nu este mulţumit de răspunsul primit, acesta se poate adresa instanţei de contencios administrativ, potrivit legii.
Noul Regulament de organizare şi funcţionare al Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice va intra în vigoare la data publicării lui în Monitorul Oficial.