Guvernul vrea să adopte OUG pentru operaţionalizarea Registrului Electoral şi a listelor permanente

Potrivit unui proiect de Ordonanţă de Urgenţă obţinut de MEDIAFAX, Registrul Electoral ar urma să fie operaţionalizat şi aplicat tuturor tipurilor de scrutine, fiind instituit un regim juridic unitar al listelor electorale permanente.

"Reglementarea neunitară şi nesistematizată a aceloraşi concepte, categorii şi instituţii juridice a condus la severe disfuncţionalităţi în organizarea evidenţei electorale a cetăţenilor români, cu repercusiuni asupra legitimităţii actului electoral", se arată în motivarea la proiectul Ordonanţei de urgenţă, iniţiat de AEP şi MAI.

Actul normativ precizează că Registrul electoral reprezintă "un sistem informatic naţional de înregistrare şi actualizare a datelor de identificare a cetăţenilor români cu drept de vot, precum şi a altor date şi informaţii necesare pregătirii, organizării şi desfăşurării alegerilor şi a referendumurilor".

"Registrul electoral este structurat pe unităţi administrativ-teritoriale pentru cetăţenii români cu drept de vot cu domiciliul în România, respectiv pe state şi localităţi pentru cetăţenii români cu drept de vot cu domiciliul în străinătate (...) Cetăţenii români cu drept de vot sunt înscrişi în Registrul electoral de la data la care au împlinit vârsta de 18 ani", precizează proiectul de OUG.

De asemenea, obligaţia operării radierilor în Registrul Electoral revine primarilor în cazul decesului alegătorilor, a interzicerii drepturilor electorale sau a punerii sub interdicţie. Radierea celor îşi pierd cetăţenia română revine AEP, pe baza comunicării Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie.

Totodată, în cazul schimbării domiciliului sau a numelui unui alegător obligaţia înregistrării în Registrul Electoral revine primarilor prin intermediul persoanelor autorizate.

Mai mult, AEP trebuie să implementeze "aplicaţii informatice care să furnizeze on-line cetăţenilor români cu drept de vot informaţii privind secţia de votare unde sunt arondaţi conform domiciliului sau reşedinţei".

Autoritatea mai are obligaţia de a "aduce la cunoştinţă publică, la data de 30 aprilie a fiecărui an, numărul cetăţenilor români cu drept de vot, cuprinşi în Registrul electoral, structurat pe unităţi administrativ-teritoriale".

De asemenea, formaţiunile politice vor putea avea acces la datele curprinse în Registrul Electoral.

Partidele politice, alianţele politice şi alianţele electorale pot obţine, pe cheltuiala lor, de la Autoritatea Electorală Permanentă, pentru o solicitare pe an în afara perioadelor electorale, respectiv pentru o solicitare pe fiecare perioadă electorală, extrase din Registrul electoral cuprinzând datele privind cetăţenii români cu drept de vot, mai precizează proiectul.

Registrul Electoral se va afla în administrarea AEP, care trebuie să verifice modalitatea de actualizare, să corecteze şi să sancţioneze eventualele deficienţe pe baza informaţiilor furnizate de alte autorităţi publice.

Totodată, proiectul prevede sancţiuni, inclusiv cu închisoarea, pentru înregistrări eronate sau neefectuate în Registrul Electoral. Astfel, "efectuarea de înregistrări eronate în Registrul electoral sau neefectuarea înregistrărilor în Registrul electoral la termenele stabilite" constituie contravenţie, care se sancţionează cu amendă de la 4.500 lei la 10.000 lei.

"Înscrierea, cu ştiinţă, în lista electorală permanentă, în lista electorală suplimentară ori în tabelul electoral a unor persoane fictive sau care nu au drept de vot constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani", mai precizează proiectul.

Aceeaşi pedeapsă este prevăzută şi în cazul celor care efectuează "înscrierea, cu ştiinţă, la acelaşi scrutin, a unei persoane în mai multe liste electorale permanente".

În ceea ce priveşte actualele liste electorale permanente aflate la primării şi judecătorii se precizează că acestea se vor "preda spre topire operatorilor economici specializaţi" odată cu intrarea în vigoare a actului normativ.

În cazul listelor electorale permanente, menţionate ca definiţie în Legea alegerilor prezidenţiale, se prevede abrogarea. 'Liste electorale permanente - listele cuprinzând cetăţenii români cu drept de vot care au împlinit vârsta de 18 ani până în ziua alegerilor inclusiv", este definiţia propusă spre abrogare, prevedere care a făcut obiectul disputelor cu ocazia referendumului din vara anului 2012 asupra numărului de persoane care ar fi trebuit să facă parte din listele permanente.

De asemenea, în cazul secţiilor de votare din ţară, Ordonanţa instituie un regim unitar pentru organizarea secţiilor de votare pentru toate tipurile de scrutine.

În localităţile cu o populaţie de peste 1.500 de locuitori, se organizează câte o secţie de votare la 1.000-2.500 de locuitori, dar nu mai mult de 2000 de alegători, iar în localităţile cu o populaţie sub 1.500 locuitori, de regulă, o singură secţie de votare.

Totodată, poate fi organizată câte o secţie de votare "în localităţi izolate, inclusiv în aşezările componente ale acestora, respectiv în satele aparţinând comunelor, în localităţile componente şi satele aparţinătoare ale municipiilor şi oraşelor, inclusiv cartiere, aflate la o distanţă mai mare de 3 km faţă de cea mai apropiată secţie de votare organizată în aceeaşi localitate şi în care se află cel puţin 50 de alegători".