Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoVicepreşedintele politic al UDMR, Borbely Laszlo, a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă la Sfântu Gheorghe, că Uniunea întotdeauna a ales calea dialogului pentru apărarea drepturilor minorităţii maghiare, adăugând că există şi alte pârghii, precum demonstraţiile.
Întrebat cum poate acum UDMR să protejeze drepturile şi interesele comunităţii maghiare, fiind în opoziţie, unde are mai puţine pârghii, Borbely a spus că puterea trebuie să trateze Uniunea altfel decât pe un partid politic, transmite corespondentul MEDIAFAX.
"Noi suntem reprezentanţii unei comunităţi, şi nu un partid şi, indiferent de jocul politic, pe noi trebuie să ne trateze altfel puterea decât pe un partid politic. (...) Noi, deocamdată, avem un anumit dialog cu guvernanţii, îi vom provoca la discuţii săptămânile viitoare în legătură cu aceste teme şi vom vedea care vor fi pârghiile", a spus vicepreşedintele politic al UDMR.
Borbely a menţionat că, din 1990, UDMR a ales calea dialogului, şi nu a confruntării, când este vorba de protecţia comunităţii maghiare şi la fel vor proceda reprezentanţii Uniunii şi acum, dar există şi alte posibilităţi, precum demonstraţiile.
"Noi din 1990 am ales calea dialogului, şi nu a confruntării, dar, dacă vom epuiza aceste pârghii, atunci - şi sper că în consens cu alte organizaţii ale minorităţii - vom discuta şi despre alte posibilităţi, cum ar fi şi unele demonstraţii care se pot face şi pe zona regionalizării, cea mai importantă provocare în momentul de faţă", a spus el.
Borbely a subliniat că UDMR este deschisă la dialog, dar dacă, spre exemplu, regionalizarea se va face contra intereselor unei comunităţi, atunci sunt şi căi care ţin de aceste eventuale manifestaţii.
"De trei săptămâni discutăm doar de steagul secuiesc, prefecţii ameninţă în scris primari, preşedinţii consiliilor judeţene şi toată lumea ştie că din punct de vedere legal nu au dreptate... atunci ne punem întrebarea ce fel de stat de drept este România? Ni se aduc acuze nejustificate pe diferite canale de televiziune şi atunci trebuie să stăm de vorbă cu guvernanţii în mod organizat şi să clarificăm: uitaţi, este steagul secuiesc, putem clarifica această problemă sau nu? Regionalizarea: putem să cădem de acord - şi se pot discuta mai multe alternative - sau nu? Noi dorim o discuţie instituţională pentru că suntem reprezentanţii unei comunităţi importante din România, nu partid politic", a conchis Borbely.
