Constantin Zaharia, vărul fraţilor Cămătaru: Nuţu deţine legal animalele sălbatice

Constantin Zaharia, zis Costel Cămătaru, a spus că autorităţile fac un abuz dacă îi confiscă animalele lui Nuţu Cămătaru, în condiţiile în care acestea ar fi deţinute legal.

"Nuţu este pasionat de creşterea animalelor. Încă de când era mic avea cai, iar în urmă cu 12-13 ani a început să achiziţioneze animale sălbatice. A avut lei, tigri şi pantere, însă nu a ţinut niciun animal pe care nu l-a putut deţine legal", a declarat Constantin Zaharia, în faţa casei lui Nuţu Cămătaru.

Zaharia a mai spus că, în opinia lui, Nuţu şi Sile Cămătaru au fost arestaţi ca urmare a unei "răzbunări politice", de către cineva care "se ţine de capul lor".

El a precizat că nu ştie exact motivul pentru care au fost arestaţi, însă a menţionat că în cazul lui Sile ar putea fi vorba de o faptă de cămătărie comisă cu ani în urmă, iar "încadrările sunt de unu până la cinci ani".

Constantin Zaharia a explicat şi motivul pentru care s-a găsit carne de cal în locuinţa lui Nuţu Cămătaru, spunând că a fost vorba despre un cal bolnav, care a fost eutanasiat cu acte în regulă, iar mai apoi tranşat pentru a fi dat de mâncare animalelor sălbatice.

În legătură cu informaţiile privind existenţa unei camere de tortură pe proprietatea lui Nuţu Cămătaru, Zaharia a spus că acesta este un zvon inventat de anchetatori pentru a fi discreditat vărul său.

Surse din rândul anchetatorilor au declarat pentru MEDIAFAX că, în urma percheziţiilor făcute vineri, la ferma lui Nuţu Cămătaru au găsit doi urşi, patru lei, doi cerbi carpatini, 20 de câini de rasă, 30 de cai de rasă, dintre care unii sunt pursânge olandezi al căror preţ ar ajunge la 100.000 de euro, precum şi mai multe păsări exotice.

Totodată, anchetatorii au găsit pe proprietatea lui Nuţu Cămătaru un cal tranşat, despre care acesta ar fi spus că era bătrân şi foarte bolnav, fiind tranşat pentru a fi dat de mâncare animalelor pe care le deţine.

Reprezentanţii Gărzii Naţionale de Mediu (GNM) au declarat luni, pentru MEDIAFAX, că aşteaptă să le fie eliberat un mandat pentru a putea intra pe proprietatea lui Nuţu Cămătaru, unde ar fi patru lei, doi urşi, un cerb şi o căprioară, dar şi păsări exotice.

Un comisar al Gărzii de Mediu a mers sâmbătă la casa lui Nuţu Cămătaru, dar nu a fost lăsat să intre. Instituţia a făcut demersurile, prin Poliţie, pentru primirea unui mandat, în baza căruia să poată intra pe proprietatea lui Ion Balint, zis Nuţu Cămătaru, pe care se află mai multe animale sălbatice.

Reprezentanţii GNM au precizat că, din moment ce nimeni din instituţie nu a putut pătrunde pe proprietatea lui Nuţu Cămătaru, ei nu au putut constata câte animale sălbatice sunt ţinute acolo, dar, în urma discuţiilor cu oamenii din zonă, au înţeles că ar fi vorba despre patru lei, doi urşi, un cerb şi o căprioară, precum şi păsări exotice.

În urma discuţiilor cu ONG-uri de mediu, dar şi cu Poliţia şi Jandarmeria, Garda de Mediu urmează să stabilească unde şi cum să transporte animalele aflate la ferma lui Nuţu Cămătaru. Urşii ar putea fi duşi la Grădina Zoologică de la Zărneşti, dar pentru lei nu mai există loc acolo, au precizat reprezentanţii GNM.

Reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (ANPM) au declarat pentru MEDIAFAX că instituţia nu emite persoanelor fizice autorizaţie pentru deţinerea de animale sălbatice.

"Emitem autorizaţie de mediu numai pentru grădini zoologice şi centre de reabilitare şi îngrijire a animalelor sălbatice", a spus Mirela Pantilie, directoarea Direcţiei Biodiversitate din ANPM.

Conform articolului 9, alineatul 1 din Legea 205/2004 privind protecţia animalelor, "deţinătorii de animale pot deţine animale sălbatice, potrivit legii, numai dacă sunt autorizaţi de direcţia veterinară şi pentru siguranţa alimentelor judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti".

Reprezentanţii Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) au precizat pentru MEDIAFAX că nu s-a solicitat niciun aviz pentru deţinerea de animale săbatice pe proprietatea fraţilor Cămătaru.

Aceştia au menţionat că nu sunt deţinute legal animale sălbatice de către persoane fizice în România, condiţiile care trebuie îndeplinite pentru a obţine o astfel de autorizaţie fiind foarte stricte.

În afara grădinilor zoologice şi centrelor de îngrijire a animalelor, mai pot fi deţinute, "pe o perioadă determinată de timp, în vederea îngrijirii şi recuperării fizice", animale sălbatice aflate în impas de supravieţuire, cu acordul Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, potrivit articolului 9, alineatul 3, din Legea 205/2004.

Liderii clanului Cămătarilor, Ion şi Vasile Balint, precum şi Radu Cristian Roşca, liderul grupării Sportivilor, au fost arestaţi preventiv pentru 29 de zile în urma unei decizii din 23 februarie a Tribunalului Bucureşti.

Instanţa a mai dispus emiterea unor mandate de arestare pentru Mario Nuţu Balint, Andrei Cristian Bădulă (implicat în scandalul Plaza Mall ce l-a avut ca actor principal pe Eugen Preda), Cornel Schuster, Marian Bucur, Nicuşor Dumitrescu, Remus Petrică Dincă, Dănuţ Ion, Dragoş Florin Broşteanu, Costel Valentin Danciu, Constantin Frangulea, Cosmin Vidin, Nicholas Vitto Niculae, Alexandru Ionuţ Stoica, Eugen Pârvan, Mihai Ion Tonciu, Robert Florian Petre, Robert Constandache, Gabrile Robert Buşă, Marian Sârbu, Alexandru Răzvan Vasile, Constantin Neaţă, Geanina Narcisa Barbu, Gigi Daniel Chiras, Licuţă Udilă, Adrian Răducu Bică şi Bogdan Dumitrache.

Deciziile Tribunalului Bucureşti de arestare a celor 29 de membri ai celor mai influente grupări interlope din Bucureşti pot fi contestate la Curtea de Apel Bucureşti.

Cei 29 de membri ai grupărilor Cămătarii şi Sportivii au fost reţinuţi de procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) în urma celor 115 percheziţii care au avut loc vineri, de la locuinţele suspecţilor fiind ridicate sume importante de bani, bijuterii, maşini de lux şi droguri.

Potrivit anchetatorilor, activitatea membrilor grupărilor s-a desfăşurat pe două paliere infracţionale. Astfel, în perioada 2008 - 2012, între membrii celor două grupări rivale au avut loc conflicte stradale în care s-au folosit inclusiv arme de foc, "în scopul asigurării supremaţiei la nivel infracţional în municipiul Bucureşti", situaţii ce au avut drept consecinţă punerea în primejdie a vieţii şi integrităţii corporale a membrilor grupării, dar şi a altor persoane. De asemenea, membrii celor două clanuri au săvârşit infracţiuni de violenţă, "generatoare de beneficii financiare substanţiale", în urma recuperării unor împrumuturi de bani daţi cu camătă.

În această cauză se fac cercetări faţă de 67 de persoane, acuzate de constituire a unui grup infracţional organizat, tentativă de omor calificat şi deosebit de grav, lipsire de libertate, şantaj, nerespectarea regimului armelor si muniţiilor, operaţiuni fără drept cu dispozitive interzise, ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea gravă a ordinii şi liniştii publice.