Preşedintele Senatului din Olanda, Fred de Graaf, a declarat, vineri, după discuţia cu omologul Crin Antonescu, că pentru a fi parte a Tratatului Schengen justiţia din România trebuie să fie la nivelul regulilor europene în domeniu.
"Raportul MCV menţionează şi că în privinţa aspectelor judiciare România trebuie să accelereze şi să finalizeze reformele. Pentru că aveţi nevoie de aceste instrumente în interiorul Tratatului Schengen. Aveţi nevoie de o lege penală bună, de o lege civilă bună, aveţi nevoie de proceduri judiciare corecte, de un sistem judiciar care să fie capabil să facă faţă regulilor europene", a afirmat Fred de Graf, întrebat despre cum interpretează rezultatele raportului Comisiei Europene şi dacă mai vede o legătură între MCV şi aderarea la Schengen.
Totodată, el a recunoscut că în raportul MCV România a primit "o notă bună" privind rezolvarea corectă din punct de vedere constituţional a crizei politice din 2012. "România a primit o notă mare de la Comisia Europeană cu privire la modul în care a tratat criza politică de anul trecut, s-a făcut corect din punct de vedere constituţional, ceea ce este foarte important de notat", a spus de Graaf.
El a subliniat că Tratatul Schengen este important pentru ţările membre având în vedere "dificultăţile situaţiei economice şi politice din Europa şi evoluţiile din zona mediteraneană". "Este o situaţie complexă şi sunt încrezător că, având în vedere şi informaţiile primite de la colegii din România, că ţara dumneavoastră este aproape de finalul acestei faze şi sperăm cu toţii că va veni în curând şi momentul când România va putea adera la spaţiul Schengen", a spus el.
Pe de altă parte, întrebat direct dacă guvernul olandez mai face legătura între MCV şi Schengen, Fred De Graaf a evitat să dea un răspuns exact. "Mă tem că nu vă pot răspunde exact la întrebare, pentru că, aşa cum ştiţi, deciziile privind Schengen nu aparţin în totalitate Parlamentului, ci este o decizie a Guvernului. Probabil ştiţi că pe 6-7 martie va fi încă o întâlnire la Bruxelles cu privire la Schengen şi aderarea României. Vor fi discuţii între diferitele părţi înainte de 6-7 martie şi ştiţi că şi noi şi alte ţări am făcut un acord cu România despre unii paşi care trebuie făcuţi înainte de aderarea la Schengen", a afirmat oficialul de la Haga.
De asemenea, el a arătat că, din punctul său de vedere, ca parlamentar, speră ca discuţia privind aderarea României şi Bulgariei să fie "încheiată cât mai repede". "Suntem de acord şi asupra faptului că scopul final, şi al relaţiei noastre parlamentare, este să închidem cât mai repede acest subiect şi să trecem mai departe să facem şi alte lucruri mai importante decât a discuta întrebarea dacă sunteţi pregătiţi sau nu", a afirmat el.
Totodată, preşedintele Senatului olandez a punctat că diferenţa de opinii dintre România şi Olanda nu a fost în ultimii ani cu privire la scopul final al aderării la Schengen, ci la momentul aderării şi nivelul de pregătire al ţării noastre. "Cu privire la problema Schengen, una dintre colegele dvs. a spus nişte cuvinte foarte adevărate: «prietenul la nevoie se cunoaşte» (a friend in need is a friend indeed). Şi a avut dreptate, dar eu cred că este foarte important că nu avem diferenţe de opinii cu privire la rezultatul final pe care dorim să îl obţinem, suntem cu totul de acord cu asta. Singura discuţie pe care o avem este momentul, dacă sunteţi pregătiţi sau nu sau dacă sunteţi aproape gata, aceasta este întrebarea pe care o discutăm în ultimii ani", a afirmat de Graaf.
Pe de altă parte, oficialul olandez a recunoscut că, din punct de vedere al criteriilor tehnice, România este pregătită pentru aderarea la Schengen. "Iar din punct de vedere tehnic, sunteţi pregătiţi, asta e sigur", a mai spus el.
Fred de Graaf este membru al partidului liberal VVD (Partidul pentru Libertate şi Democraţie), din care face parte şi premierul Mark Rutte. De Graaf efectuează în perioada 21-23 februarie o vizită la Bucureşti, la invitaţia preşedintelui Senatului României, Crin Antonescu. El va mai avea vineri întâlniri cu membrii comisiilor de afaceri externe şi afaceri europene din Parlamentul României, cu preşedintele Camerei, Valeriu Zgonea şi cu preşedintele Traian Băsescu.