Alocările discreţionare de fonduri pentru investiţii către primării au atins maximul în 2008

Alocarea de bani din fondurile naţionale pentru proiecte de investiţii către administraţiile locale în perioada 2004-2011 a atins un maxim în anul 2008, de cinci miliarde lei (1,36 miliarde euro), acoperind circa 70% din investiţiile la nivel local, potrivit unui raport realizat de Expert Forum.

Pentru această analiză, efectuată pentru perioada 2004-2011, au fost selectate şase instrumente principale de transfer de la bugetul de stat: Fondul de Rezervă al Guvernului (2004-2011), sume defalcate pentru drumuri judeţene şi comunale (2005-2011), utilizate ȋn cea mai mare parte la nivelul consiliilor judeţene, Fondul de mediu (2008-2011), sume pentru şcoli distribuite de Ministerul Educaţiei (2007-2010), sume pentru pentru sisteme de apă în mediul rural şi drumuri comunale (2004-2011) şi alocări pentru poduri mici, sisteme de apă-canal şi terenuri sport în mediul rural (2007-2011).

"Aceste şase instrumente sunt 100% naţionale şi discreţionare, sumele fiind alocate de guvern sau ministerele titulare pe liste anexă la buget, fără vreo justificare clară sau competiţie de proiecte. Cu alte cuvinte, reprezintă cel mai bun teren pentru a măsura clientelismul politic pur", se arată în raportul Expert Forum, prezentat marţi într-o conferinţă de presă.

Expert Forum (EFOR) a fost înfiinţat de câţiva specialişti în politici publice şi buna guvernare veniţi din secietatea civilă şi analizează domenii precum reforma administraţiei şi integritate, descentralizare şi finanţe publice, reforma justiţiei şi anticorupţie, politici sociale şi pensii, energie şi transporturi, sănătate. EFOR este condus de Sorin Ioniţă.

Documentul lansat marţi include un indice al clientelismului în alocarea fondurilor pentru cei opt ani analizaţi care evidenţiază cu cât este mai mare şansa pentru un primar sau preşedinte de consiliu judeţean să fi primit fonduri într-un anumit moment dacă făcea parte din partidele la putere decât dacă se afla în opoziţie.

Cei mai favorizaţi primari au fost cei teroretic independenţi, ceea ce sugerează că alocările discreţionare au fost folosite intenţionat pentru a încuraja migraţia politică a aleşilor locali către arcul puterii. De asemenea, primarii UDMR au primit întotdeauna alocări peste medie, potrivit sursei citate.

"Am avut un maxim de clientelism politic în anii 2007-2008, pe aproape toate instrumentele de transferuri pentru investiţii existente. În medie, ȋn 2007-2008 era de trei ori mai probabil să primeşti fonduri dacă erai primar din arcul puterii decât dacă erai primar de opoziţie. Maximul de clientelism a coincis cu perioada de creştere rapidă a bugetelor publice înainte de criză. Concluzia este că într-un stat cu instituţii slabe şi tradiţie clientelară, un aflux masiv de fonduri în bugetele publice poate să facă mai mult rău decât bine, în funcţie de cât de corect şi eficient este gestionat surplusul", se spune în raport.

Expertul în fiscalitate Gabriel Biriş a apreciat că în perioada 2007-2008 Guvernul "a aruncat mulţi bani pe fereastră", cu alocări destinate creşterii numărului de angajaţi şi a salariilor. Tot în acei ani flota de maşini a României a crescut foarte mult, mai ales la companiile de stat.

"Perioada 2007-2008 a fost cea mai mare nenorocire a guvernanţei în România. În momentul când Guvernul a avut bani ne-a pus ţara în genunchi, deci cel mai rău este să aibă Guvernul bani", a spus Biriş.

Dependenţa autorităţilor locale, în special a comunelor rurale, de alocările de fonduri este cauzată de slăbiciunea financiară a acestora.

Sub un sfert din totalul comunelor României, respectiv 650 de administraţii, reuşesc să-şi acopere integral cheltuielile salariale la nivel local din veniturile proprii plus cota-parte din impozitul pe venitul personal care li se virează lunar. Totodată, un sfert dintre acestea au cheltuieli salariale mai mult decât duble în raport cu veniturile.

"Fuziunea raţională a comunelor rurale şi crearea unor unităţi administrative mai eficiente, care să stea financiar pe picioarele lor, ar da o lovitură mai grea baronilor de la orice nivel, judeţean, regional sau central decât orice alte reforme grandioase", concluzionează raportul EFOR.