Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoPlenul Senatului a adoptat, luni, în unanimitate, proiectul de lege privind degrevarea instanţelor judecătoreşti şi pregătirea punerii în aplicare a Codului de procedură civilă, în calitate de primă Cameră sesizată, deşi şeful statului ceruse reexaminarea legii pentru ca Senatul să fie decizională.
Adoptarea actului normativ a făcut obiectul discuţiei de săptămâna trecută între preşedintele Traian Băsescu, preşedintele Senatului, Crin Antonescu, preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea şi premierul Victor Ponta.
În noiembrie 2012, preşedintele Traian Băsescu a retrimis Parlamentului Legea privind degrevarea instanţelor judecătoreşti, menţionând că Senatul a fost prima Cameră sesizată, ceea ce este contrar Constituţiei pentru astfel de legi, el cerând ca la reexaminare Senatul să fie Cameră decizională.
"Legea supusă reexaminării are ca obiect de reglementare măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă. Procedura de adoptare a acestei legi de către autoritatea legislativă contravine dispoziţiilor constituţionale cuprinse în Titlul III, Capitolul I, Secţiunea a 3-a «Legiferarea»", se arată în cererea de reexaminare trimisă de preşedintele Traian Băsescu preşedintelui Senatului.
"Aşadar, reglementările privind organizarea şi funcţionarea instanţelor judecătoreşti trebuiau să fie adoptate cu respectarea principiului specializării Camerelor. În acest caz, conform Articolului 73 alin. (3) lit. l) coroborat cu Articolul 75 alin. (1) din Constituţia României, legea transmisă spre promulgare, ce priveşte organizarea şi funcţionarea instanţelor judecătoreşti, este de competenţa Camerei Deputaţilor, ca primă Cameră sesizată. Contrar dispoziţiilor constituţionale în materie de partajare de competenţă a Camerelor, prima Cameră sesizată în procedura de dezbatere şi adoptare a legii a fost Senatul. Stabilirea prin legea fundamentală a ordinii de sesizare a Camerelor, în acest caz este relevantă, nu doar prin prisma succesiunii a două dezbateri, prima în Camera de reflecţie şi a doua în Camera decizională, ci şi prin cea a acordării votului definitiv. La data de 15 octombrie 2012, Senatul a respins propunerea legislativă. Or, în situaţia în care succesiunea dezbaterilor s-ar fi desfăşurat în ordinea stabilită de Constituţie, legea ar fi trebuit considerată respinsă în baza acestui vot", explica preşedintele.
