Impunerea impozitului minim la IMM cu reducerea plafonului minim de impozitare de la 100.000 de euro la 65.000 de euro va afecta IMM-urile şi locurile de muncă din această zonă mult mai mult decât creşterea salariului minim şi le va conduce spre faliment, afirmă CNS "Cartel Alfa".
Confederaţia Naţională Sindicală "Cartel Alfa" consideră că politica guvernului, cât şi a unor organizaţii patronale care se erijează în reprezentanţii tuturor Intreprinderilor Mici si Mijlocii (IMM), prin măsurile cuprinse în proiectul bugetului pe anul acesta şi în legislaţia însoţitoare, arată inconsecvenţă şi lipsa unei viziuni asupra consecinţelor acestor măsuri.
"Astfel, refuzul de a creşte salariul minim la 850 lei, cât a fost propunerea argumentată a sindicatelor, motivat de efectul negativ asupra pierderii locurilor de muncă microîntreprinderilor, este lipsit de sens dacă luăm în calcul actul legislativ care face impunerea impozitului minim la IMM cu reducerea plafonului minim de impozitare de la 100.000 de euro, la 65.000 de euro. De fapt, această din urmă măsură, de reducere a plafonului de impozitare, va afecta mult mai mult IMM-urile şi locurile de muncă din această zonă decât creşterea salariului minim şi le va conduce spre faliment", se arată într-un comunicat transmis, miercuri, agenţiei MEDIAFAX.
Sindicaliştii susţin că o creştere a salariului minim la 850, pe langă banii suplimentari aduşi la buget, ar fi avut şi alte efecte pozitive, cum ar fi: reducerea economiei "la gri", creşterea încasărilor la buget, dar şi la fondurile de asigurări sociale şi pensii, reducerea numărului salariaţilor care beneficiază şi de ajutoare sociale, care este nefiresc de mare (1,9 milioane) şi veniturile rezultate din salariul minim sunt capabile să acopere în măsură mai mare costurile coşului minim de consum.
CNS "Cartel Alfa" cere Guvernului să pună în balanţă cele două aspecte, să calculeze avantajele din punct de vedere al încasărilor la buget, pentru a avea dovada că un salariu minim pe economie de 850 de lei este mai eficient pentru bugetul de stat decât impozitarea forfetară a IMM-urilor.
Sindicaliştii reamintesc Guvernului că în campania electorală a promis crearea de noi locuri de muncă decente, susţinând că aceasta este una din priorităţile politicii de guvernare şi arată că prin creşterea salariului minim pe economie şansele de realizare a acestui deziderat sunt mult mai mari decât prin impozitarea IMM-urilor.
Salariul minim brut pe economie va fi majorat în acest an în două etape, cu 50 lei de la 1 februarie, ajungând astfel la 750 lei, iar din luna iulie va urca la 800 lei.
Decizia a fost luată de Guvern în urma consultărilor cu Fondul Monetar Internaţional.
Începând cu data de 1 februarie 2013, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată se stabileşte la 750 de lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168,667 ore în medie pe lună în anul 2013, reprezentând 4,44 lei pe oră, se arăta în proiectul de Hotărâre pus în dezbatere publică de Ministerul Muncii.
Peste 436.000 de salariaţi din sectorul concurenţial vor beneficia, din 1 februarie, de prima etapă de majorare a salariului minim pe economie, iar în cea de-a doua etapă, când salariul minim va ajunge la 800 de lei, vor fi 677.267 de beneficiari.