DIICOT a deschis dosar penal în cazul ostaticilor ucişi în Algeria

Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) a deschis un dosar penal privind incidentele din Algeria, în urma cărora doi ostatici români au fost ucişi.

"Urmare a informaţiilor date publicităţii de către Ministerul Afacerilor Externe şi a materialelor publicate în mass-media naţională, referitoare la incidentele petrecute pe teritoriul Algeriei, care au generat decesul a doi cetăţeni români, în conformitate cu prevederile art. 5 Cod penal, care instituie principiul realităţii legii penale, la nivelul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a fost constituit un dosar penal, sub aspectul săvârşirii de infracţiuni prev. de Legea 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului", se arată într-un comunicat de presă de marşi al DIICOT.

Sursa citată a precizat că procurorii DIICOT vor efectua activităţi specifice şi vor colabora cu toate instituţiile naţionale şi internaţionale cu responsabilităţi în domeniu, urmând să dispună măsurile legale în această cauză.

Doi români şi-au pierdut viaţa în urma atacului terorist din Algeria, în timp ce alţi trei s-au salvat.

Articolul 5 din Codul Penal se referă la realitatea legii penale şi prevede că "legea penală se aplică infracţiunilor săvârşite în afara teritoriului ţării, contra siguranţei statului român sau contra vieţii unui cetăţean român, ori prin care s-a adus o vătămare gravă integrităţii corporale sau sănătăţii unui cetăţean român, când sunt săvârşite de către un cetăţean străin sau de o persoană fără cetăţenie care nu domiciliază pe teritoriul ţări".

Conform Legii 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, terorismul reprezintă ansamblul de acţiuni şi/sau ameninţări care prezintă pericol public şi afectează securitatea naţională, avand următoarele caracteristici: sunt săvarşite premeditat de entităţi teroriste, motivate de concepţii şi atitudini extremiste, ostile faţă de alte entităţi, impotriva cărora acţionează prin modalităţi violente şi/sau distructive; au ca scop realizarea unor obiective specifice, de natură politică; vizează factori umani şi/sau factori materiali din cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice, populaţiei civile sau al oricărui alt segment aparţinand acestora; produc stări cu un puternic impact psihologic asupra populaţiei, menit să atragă atenţia asupra scopurilor urmărite.

Aceeaşi lege mai menţionează că faptele săvârşite de entităţile teroriste sunt sancţionate dacă indeplinesc una dintre următoarele condiţii: sunt săvârşite, de regulă, cu violenţă şi produc stări de nelinişte, nesiguranţă, teamă, panică sau teroare in randul populaţiei; atentează grav asupra factorilor umani specifici şi nespecifici, precum şi asupra factorilor materiali; urmăresc realizarea unor obiective specifice, de natură politică, prin determinarea autorităţilor statului sau a unei organizaţii internaţionale să dispună, să renunţe sau să influenţeze luarea unor decizii in favoarea entităţii teroriste.

Actele de terorism sunt de natură transnaţională, dacă: sunt săvârşite pe teritoriul a cel puţin două state; sunt săvârşite pe teritoriul unui stat, dar o parte a planificării, pregătirii, conducerii sau a controlului acestora are loc pe teritoriul altui stat; sunt săvârşite pe teritoriul unui stat, dar implică o entitate teroristă care desfăşoară activităţi pe teritoriul altui stat; sunt săvârşite pe teritoriul unui stat, dar au efecte substanţiale pe teritoriul altui stat.

Articolul 32 al legii stabileşte că reprezintă acte de terorism infracţiunile de omor, omor calificat şi omor deosebit de grav, prevăzute in art. 174-176 din Codul penal, vătămarea corporală şi vătămarea corporală gravă, prevăzute in art. 181 şi 182 din Codul penal, precum şi lipsirea de libertate in mod ilegal, prevăzută in art. 189 din Codul penal.