Apostoiu: Creşterea etapizată a salariului minim este o găselniţă pe ultima sută de metri

Sindicaliştii spun că reprezentanţii Guvernului nu au argumente pentru a justifica decizia de majorare a salariului minim în două etape şi nici nu sunt deschişi ideii de a majora valoarea acestuia la 850 de lei, chiar şi în condiţiile în care li s-a explicat că ar aduce avantaje bugetului de stat.

"Guvernul preferă să menţină un salariu minim scăzut şi acei angajaţi să primească ajutoare sociale, dar acest lucru nu ne miră, pentru că cei care fac astfel de propuneri sunt tot cei de dinainte de '89. Ne întoarcem la ceea ce era valoare a salariului minim şi punct de pensie în anii 2008 şi 2009", a spus Liviu Apostoiu.

Vicepreşedintele Confederaţiei Naţionale Sindicale "Cartel Alfa" a mai spus că o parte a patronatelor a susţinut propunerea sindicatelor de majorare la 850 de lei a salariului minim, în timp ce reprezentanţii IMM-urilor au fost de acord cu propunerea Guvernului.

Apostoiu a adăugat că sindicatele sunt nemulţumite de felul în care este înţeles dialogul social în România şi a atras atenţia că un asemenea dialog, în care partenerii sociali sunt doar chemaţi pentru a fi informaţi, nu pentru a li se face nişte propuneri pe care să le dezbată, nu mai poate continua.

"Nu ni se dau justificări, ci doar ni se comunică cifre şi decizii", a spus liderul sindical.

Întrebat dacă este posibil ca sindicaliştii să înceapă acţiuni de protest din cauza acestui lucru, Apostoiu a spus că fiecare confederaţie va comunica membrilor săi situaţia şi aceştia vor decide.

În cadrul Comisiei de Dialog Social s-a discutat şi despre indexarea punctului de pensie, sindicaliştii considerând că proiectul de modificare a Legii pensiei, iniţiat luni de Ministerul Muncii, reglemenează anumite lucruri care erau ambigue.

"Din punctul nostru de vedere este în regulă şi, chiar dacă pensiile sunt mici, e tot ce s-a putut face în acest an", a mai spus Apostoiu.

Preşedintele "Cartel Alfa", Bogdan Hossu, declara, luni, după întâlnirea cu reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional (FMI), că sindicaliştii vor susţine şi la Comisia de Dialog Social creşterea salariului minim la 850 de lei, cu toate că, potrivit unui proiect de Hotărâre de Guvern pus în dezbatere publică, majorarea ar urma să se facă în două etape, respectiv la 750 de lei începând cu 1 februarie şi la 800 de lei din iulie.

Salariul minim brut pe economie va fi majorat în acest an în două etape, cu 50 lei de la 1 februarie, ajungând astfel la 750 lei, iar din luna iulie va urca la 800 de lei, potrivit unui proiect de Hotărâre de Guvern pus în dezbatere publică de Ministerul Muncii.

Astfel, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată va fi, începând din 1 februarie, de 750 de lei lunar pentru un program complet de lucru de 168,667 ore în medie pe lună în anul 2013, reprezentând 4,44 lei pe oră, se arată în proiectul de act normativ. Nivelul salariului minim garantat în plată se majorează astfel cu 7,14 la sută faţă de anul 2012.

Începând din 1 iulie, salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată va fi de 800 de lei lunar, reprezentând 4,74 lei pe oră, nivelul acestuia, după cea de-a doua majorare, fiind cu 14,29 la sută mai mare faţă de anul 2012.

În nota de fundamentare care însoţeşte documentul se precizează că de majorarea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată vor beneficia 436.361 de persoane din sectorul concurenţial, în cazul cuantumului de 750 lei lunar, şi 677.267 persoane din sectorul concurenţial, în cazul cuantumului de 800 lei lunar.

Ministerul Muncii a propus şi modificarea modului de calcul al valorii punctului de pensie, acesta urmând să se majoreze anual cu "100% din rata medie anuală a inflaţiei", faţă de "100% din rata inflaţiei" în prezent, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat.

Bogdan Hossu spunea, 9 ianuarie, că sindicaliştii susţin necesitatea majorării salariului minim la 850 de lei deoarece aproximativ două milioane dintre cei 4,3 milioane de salariaţi plătitori de taxe şi impozite beneficiază de asistenţă socială din partea statului, toţi fiind remuneraţi în zona salariului minim.

Liderul sindical preciza atunci că, din cauza nivelului foarte scăzut al salariului minim, s-a ajuns la o importantă fraudă fiscală, în piaţa muncii, de aproximativ 15 la sută din PIB.

"Raportul dintre salariul minim şi salariul mediu ar trebui să fie de 60 la sută, sau 50 la sută în condiţiile economice actuale. La noi este de aproximativ 32 la sută", mai spunea Bogdan Hossu.

Sindicaliştii atenţionau că după ultima creştere a salariului minim în Bulgaria, România a ajuns să se claseze pe ultimul loc în Uniunea Europeană.