Fraţii Becali,iniţiatori şi beneficiari; Borcea contribuţie prin funcţie-motivele pedepselor mari

În privinţa lui Gheorghe Popescu, instanţa avut în vedere "cariera sportivă de excepţie a acestuia", faptul că a acoperit o parte din prejudiciu, dar şi că a fost atras în activitatea infracţională de Ioan Becali, notează Curtea de Apel Bucureşti (CAB) în motivarea deciziei sale, din 12 noiembrie 2012, dată publicităţii vineri, prin care i-a condamnat pe George Copos, principal acţionar al FC Rapid, Jean Pădureanu, preşedintele clubului Gloria Bistriţa, Mihai Stoica, în prezent managerul general al FC Steaua, Cristian Borcea, fostul preşedinte executiv al FC Dinamo, şi alte patru persoane.

"La individualizarea pedepselor ce vor fi aplicate se va ţine seama de criteriile prevăzute de articolul 72 din Codul penal şi anume limitele de pedeapsă prevăzute de textele de lege incriminatoare, împrejurările concrete în care faptele au fost săvârşite, gradul ridicat de pericol social ce caracterizează astfel de fapte, rolul şi contribuţia fiecăruia dintre inculpaţi în activitatea infracţională, rezultatul produs, poziţia procesuală adoptată pe parcursul procesului penal", consemnază judecătorii CAB în decizia de condamnare a celor opt oameni de fotbal.

În privinţa lui Ioan Becali, Cristian Borcea şi Victor Becali, instanţa a avut în vedere "perioada foarte întinsă a activităţii infracţionale, numărul mare al actelor materiale cu referire la toate infracţiunile săvârşite în formă continuată, valoarea extrem de mare a prejudiciului cauzat şi împrejurările concrete ale faptelor, reţinând din acest punct de vedere modalitatea foarte elaborată în care inculpaţii au conceput şi pus în aplicare planul infracţional, faptul că inculpatul Becali Ioan a fost iniţiatorul şi principalul beneficiar, împreună cu Becali Victor, al acestei activităţi ilicite, în cadrul căreia inculpatul Borcea Cristian a avut o contribuţie esenţială, determinată de funcţiile de conducere deţinute la clubul Dinamo Bucureşti".

Despre Gheroghe Copos, Mihai Stoica, Jean Pădureanu şi Gheorghe Neţoiu instanţa notează că "au deţinut poziţii importante în cadrul cluburilor de fotbal pe care le-au prejudiciat prin faptele de înşelăciune, cu mult peste limita de 200.000 de lei, însă aceştia, precum şi inculpatul Gheorghe Popescu, au avut o activitate infracţională mai redusă decât cea a inculpaţilor Ioan Becali, Cristian Borcea şi Victor Becali".

Curtea ţine seama şi de faptul că Jean Pădureanu are o vârstă înaintată şi o stare de sănătatea precară, a acoperit o parte din prejudiciu, iar, prin declaraţiile sale, a contribuit la stabilirea situaţiei de fapt, chiar dacă acestea au fost ezitante.

În cazul lui Gheorghe Neţoiu, judecătorii au luat în considerare împrejurarea că a fost implicat doar în realizarea unui singur transfer, dar şi că acesta a deschis un cont cu suma de 116.064 de lei asupra căreia s-a instituit măsura popririi în vederea recuperării prejudiciului.

CAB a avut în vedere timpul scurs de la comiterea infracţiunilor, "faptul că inculpaţii nu sunt cunoscuţi cu antecedente penale, dar şi împrejurarea că sumele de bani obţinute prin săvârşirea infracţiunilor ar putea fi recuperate parţial, prin valorificarea bunurilor asupra cărora s-au instituit măsuri asigurătorii".

"Evaluând coroborat aspectele reţinute în detrimentul şi în beneficiul inculpaţilor, Curtea apreciază că se impune reţinerea de circumstanţe atenuante, conform articolului 74 alineatul 2 din Codul penal, faţă de toţi inculpaţii, precum şi a celor prevăzute de articolul 74 litera a din Codul penal în privinţa inculpaţilor Popescu Gheorghe şi Pădureanu Jean", se mai arată în motivarea instanţei.

În raport de aceste criterii, Curtea le-a aplicat fraţilor Becali şi lui Cristi Borcea pedepse orientate spre maximul noilor limite stabilite ca urmare a reţinerii circumstanţelor atenuante, lui Copos şi Stoica spre mediu, iar celorlalţi oameni de fotbal la minimul acestor limite.

"Natura faptelor, împrejurarea şi modalitatea în care au fost comise, duc la concluzia unei nedemnităţi în exercitarea drepturilor de natură electorală astfel că, potrivit articolului 71 din Codul penal, se impune interzicerea exercitării acestor drepturi de către inculpaţi( cu excepţia dreptului de a alege), pe durata executării pedepsei principale" mai arată judecătorii, care notează că "din aceleaşi considerente, având în vedere şi dispoziţiile articolului 65 alineatul 2 din Codul penal, pe lângă aceste drepturi, va interzice inculpaţilor şi dreptul de a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesie ori de a desfăşura o activitate de natura aceleia de care s-au folosit pentru săvârşirea infracţiunilor , atât ca pedeapsă complementară cât şi accesorie".

"Având în vedere aspectele reţinute cu prilejul individualizării judiciare a pedepselor, Curtea apreciază, în privinţa inculpaţilor Popescu Gheorghe, Pădureanu Jean şi Neţoiu Gheorghe, că scopul pedepsei, aşa cum este reglementat la articolul 52 din Codul penal, poate fi atins şi fără privarea de libertate a acestora, suspendarea executării în condiţiile articolul 861 din Codul penal, fiind suficientă pentru atenţionarea şi responsabilizarea inculpaţilor, în scopul evitării săvârşirii unor noi fapte similare", mai arată instanţa.

Curtea de Apel Bucureşti a decis, în 12 noiembrie 2012, condamnarea lui George Copos, principal acţionar al FC Rapid, la cinci ani de închisoare şi interzicerea unor drepturi pentru patru ani pentru înşelăciune în formă continuată. Copos a mai primit un an şi şase luni pentru evaziune fiscală. În sentinţa dată, judecătorii au reţinut, în fiecare caz, pedeapsa cea mai mare, respectiv cinci ani de închisoare cu executare pentru George Copos.

Preşedintele clubului Gloria Bistriţa, Jean Pădureanu, a primit trei ani de închisoare şi trei ani interzicerea unor drepturi, pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, decizie cu suspendare timp de cinci ani. Pădureanu a mai primit două pedepse de doi ani pentru spălare de bani şi încă una de trei ani pentru înşelăciune în formă continuată, iar pentru evaziune fiscală încă un an şi jumătate de închisoare.

Fostul vicepreşedinte al clubului Oţelul Galaţi, Mihai Stoica, în prezent managerul general al FC Steaua, a fost condamnat la patru ani cu executare şi interzicerea unor drepturi pentru trei ani, pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave. El a mai primit două pedepse cu închisoare de doi ani pentru spălare de bani.

Fostul preşedinte executiv al FC Dinamo, Cristian Borcea, a fost condamnat la şapte ani de închisoare şi interzicerea unor drepturi timp de şase ani, pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave. El a mai primit un an şi nouă luni de închisoare pentru evaziune fiscală şi a mai primit două pedepse a câte doi ani şi jumătate pentru spălare de bani.

La rândul său, pe lângă cei opt ani de închisoare cu executare şi şapte ani de interzicere a unor drepturi pentru înşelăciune, fostul impresar Ioan Becali a mai fost condamnat la un an şi nouă luni pentru evaziune fiscală şi a mai primit două pedepse a câte doi ani şi nouă luni pentru spălare de bani.

La rândul său, fratele acestuia, Victor Becali, pe lângă cei şapte ani de închisoare cu executare şi şapte ani interzicere a unor drepturi, pentru înşelăciune, a mai primit un an şi nouă luni pentru evaziune fiscală şi două pedepse a câte doi ani şi nouă luni pentru spălare de bani.

Fostul internaţional şi impresar Gheorghe Popescu a primit trei ani de închisoare şi interzicerea unor drepturi timp de doi ani, pentru înşelăciune, decizie cu suspendare timp de cinci ani. El a mai fost condamnat cu câte un an pentru evaziune fiscală şi spălare de bani.

Fostul acţionar al FC Dinamo, Gheorghe Neţoiu, a fost condamnat la trei ani de închisoare şi interzicerea unor drepturi timp de doi ani, pentru înşelăciune, decizie cu suspendare timp de cinci ani. Neţoiu a mai primit pedepse de câte un an pentru evaziune fiscală şi spălare de bani.

Iniţial, Tribunalul Bucureşti i-a achitat, în 3 aprilie, pe toţi cei opt inculpaţi din dosarul transferurilor de jucători.

Decizia însă a fost contestată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie la Curtea de Apel Bucureşti.

Cei opt oameni de fotbal au fost deferiţi justiţiei în 2 octombrie 2008, de către procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în legătură cu efectuarea de tranzacţii ilegale la transferurile unor fotbalişti către cluburi din străinătate, ceea ce a produs un prejudiciu total de aproape 1,5 milioane de dolari în dauna statului şi de peste 10 milioane de dolari în dauna a patru cluburi de fotbal.

În rechizitoriul DNA sunt prezentate 12 transferuri ale unor fotbalişti români efectuate de la cluburile Dinamo Bucureşti, Rapid Bucureşti, Gloria Bistriţa şi Oţelul Galaţi către cluburi din străinătate, în perioada 1999 - 2005.

Este vorba despre transferurile jucătorilor Cristian Dulca - realizat în ianuarie 1999, de la clubul de fotbal Rapid Bucureşti la clubul sud-coreean Pohang Steelers, Iulian Arhire - de la clubul Oţelul Galaţi la Pohang Steelers, realizat în martie 1999, Cosmin Contra - de la Dinamo la Deportivo Alaves, realizat în iunie 1999, Ionel Ganea - de la clubul de fotbal Gloria Bistriţa la VfB.Stuttgart, din iulie 1999, Paul Codrea - de la Dinamo Bucureşti (împrumutat la FC Argeş Dacia Piteşti) la Genoa Cricket and Spa din Italia, realizat în ianuarie 2001, Florin Cernat - din februarie 2001, de la Dinamo Bucureşti la Dinamo Kiev din Ucraina, Bogdan Mara - din iulie 2001, de la Dinamo Bucureşti la Deportivo Alaves, Nicolae Mitea - din august 2003, de la Dinamo la Ajax Amsterdam, Lucian Sânmărtean - din august 2003, de la Gloria Bistriţa la Panathinaikos Atena, Florin Bratu - din septembrie 2003, de la Rapid Bucureşti la Galatasaray Istanbul, Dan Alexa - de la Dinamo Bucureşti la Guoan Beijing, în Republica Populară Chineză, realizat în luna iunie 2004 şi Adrian Mihalcea - din iulie 2005, de la Dinamo Bucureşti, la Chunnam Dragons din Coreea de Sud.