Doar 20% dintre români au veniturile necesare accesării serviciilor medicale private, astfel că, prin finanţarea spitalelor particulare din Fondul Naţional Unic de Asigurări de Sănătate, scad şansele celor cu bani puţini de a beneficia de servicii medicale de calitate, potrivit unui raport al MS.
Ministerul Sănătăţii (MS) a prezentat Guvernului, în şedinţa de miercuri, o notă privind finanţarea din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) a furnizorilor de servicii medicale din sistemul privat.
În document sunt prezentate detalii privind situaţia actuală a finanţării furnizorilor medicali, dar şi informaţii referitoare la noi măsuri şi principii ce vor fi promovate de MS pentru aplicarea politicilor de sănătate publică.
Potrivit MS, implementarea acestor măsuri asigură punerea în practică a principiilor care stau la baza sistemului de asigurări de sănătate.
Unul dintre aceste principii este al solidarităţii sociale. Conform acestui principiu, cetăţenii sănătoşi care au posibilităţi financiare contribuie financiar pentru tratamentul celor bolnavi, urmând ca, atunci când şi aceştia vor fi bolnavi şi cu veniturile reduse, alţii să contribuie pentru acoperirea tratamentelor lor medicale, potrivit MS.
"Finanţând din FNUASS spitalele private, se reduc şansele celor cu venituri mici de a beneficia de servicii medicale de calitate. În România, 80% dintre cetăţeni au venituri mici, care nu le
permit să apeleze la servicii medicale private, iar doar 20% au veniturile necesare accesării serviciilor medicale private. Ministerul Sănătăţii trebuie să implementeze măsuri care să poată să răspundă la întrebarea: Pentru cine trebuie să finanţăm servicii medicale de calitate, pentru cei 20% care pot apela la asistenţa medicală spitalicească cu plată sau pentru cei care trebuie susţinuţi financiar
pentru că, fără acest ajutor, sunt condamnaţi la moarte?", se arată în documentul MS.
Raportul MS a fost prezentat Guvernului după ce ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a declarat sâmbătă, într-o conferinţă de presă la Târgu Mureş, că în noul contract-cadru, care va intra în vigoare de la 1 martie, se va stipula că banii publici vor susţine numai spitalele publice din România, fiind sistată finanţarea din fondurile Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) pentru unităţile spitaliceşti private.
Nicolăescu a spus că cine îşi dezvoltă o afacere privată "nu şi-o face pe banul public", iar managerii de spitale private trebuie să îşi gândească investiţia bazându-se pe forţele proprii, nu pe "ce fură de la stat sau din ceea ce încearcă să obţină prin trafic de influenţă".
Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) alocă spitalelor, anual, aproximativ 1,6 miliarde de euro, din care 45 de milioane de euro merg la spitalele private. Potrivit MS, banii care nu vor mai fi daţi spitalelor private vor fi repartizaţi pentru programele de terapie intensivă, infarct miocardic, accident vascular cerebral ischemic şi traumă.
Intenţia MS a generat puncte de vedere divergente. Spitalele publice agreează sistarea alocării de fonduri către spitalele private, în timp ce unii particulari spun că măsura va afecta pacienţii şi va creşte costurile.