Arafat: Spitalele private din câteva judeţe primesc între 6 şi 17 % din banii pentru cele publice

"Cele mai complexe cazuri medicale sunt tratate în spitalele publice. Din finanţarea alocată prin fondul asigurărilor sociale de sănătatre spitalelor dintr-un judeţ, între 6 şi 17 la sută merg către spitalele private. Aceste unităţi ar trebui finanţate prin asigurări private sau complementare şi nu din fondul asigurărilor sociale de sănătate", a explicat, duminică, secretarul de stat Raed Arafat.

El a mai spus că din datele centralizate la Ministerul Sănătăţii reiese că în ultimii ani unele spitale private au primit pe caz ponderat, mai mulţi bani decât cele publice din acelaşi judeţ.

"Banii, care nu vor mai fi daţi spitalelor private, vor fi folosiţi pentru creşterea finanţării celor 53 de spitale strategice care asigură peste 70 la sută din cele mai grave cazuri medicale din România. Astfel, din sumele respective va creşte tariful pe caz ponderat de la 1.440 de lei, la 1.650 de lei, respectiv 1.800 de lei. În plus, vor fi create fondurile pentru programe de anestezie, terapie intensivă, pentru programele de infarct miocardic şi accident vascular cerebral ischemic, dar şi pentru programul de traumă. Altfel spus, niciun medic implicat în aceste programe nu va mai avea voie să ceară bolavului să-şi cumpere din banii lui materiale, medicamente sau altceva", a adăugat secretarul de stat.

Totodată, potrivit lui Raed Arafat, ministrul Sănătăţii a hotărât ca prin noul contract cadru să majoreze la doi lei valoarea punctului pentru medicii de familie şi cei din ambulator.

"Vrem să încurajm rezolvarea cazurilor medicale, care nu necesită internare în ambulatoriu. Valoarea punctului în ambulatoriul de specialitate va creşte de la 1,2 lei la 2 lei, aproape dublu, fapt care va permite medicilor să asigure consultaţii de calitate în acest sistem, iar în spitale să ajungă adevăratele cazuri grave", a adăugat secretarul de stat.

Aceeaşi analiză a MS mai arată că majoritatea medicilor din spitalele private au loc de bază de muncă spitalele publice. Astfel că, medicii iau pacienţii din spitalul public, îl internează în privat, dar dacă starea pacientului se agravează, în readuc în spitalul public pentru tratamentele scumpe, deşi şi-a încasat onorariul la patricular, a mai spus secretarul de stat.

"Vorbim despre măsuri reale care reglementează cheluirea banilor din fondurile publice de asigurări sociale de sănătate pe spitalele private. Pentru spitalele private, banii trebuie să vină din asigurări private. Mai mult, persoanele care au abonamente la clincile private, fie prin angajatori, fie direct, nu vor fi afectate. Toate aceste măsuri asigură accesul echitabil la îngijiri medicale mai ales al cetăţenilor cu probleme grave de sănătate, cazurile complexe, care din lipsa fondurilor, de multe ori erau în situaţii dificile", a adăugat Arafat.

Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a declarat, sâmbătă, într-o conferinţă de presă, la Târgu Mureş, că în noul contract-cadru, care va intra în vigoare de la 1 martie, se va stipula că banii publici vor susţine numai spitalele publice din România, fiind sistată finanţarea din fondurile Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) pentru unităţile spitaliceşti private.

În contractul-cadru pe 2013 care va intra, sper, în vigoare la 1 martie, vom sista finanţarea din fondurile Casei pentru unităţile spitaliceşti private. Astfel încât toţi banii publici - vorbim de fondul unic naţional de asigurări sociale de sănătate - să meargă către spitalele publice. Aproximativ zece la sută există finanţare pentru sectorul privat, în felul acesta, cu zece la sută va creşte fondul alocat spitalelor (publice) pentru perioada următoare. Ceea ce, împreună cu cei 200 de milioane de lei pentru anestezie şi terapie intensivă, sper că va asigura o finanţare superioară a spitalelor şi va micşora din nemulţumirile cetăţenilor. Raed Arafat a spus-o de mai multe ori, întăresc şi eu astăzi şi vom urmări această idee: dacă într-o secţie de anestezie şi terapie intensivă, după ce intră acest program în funcţiune, cineva din conducerea secţiei sau conducerea unui spital va cere unui pacient să vină de acasă cu medicamente sau materiale sanitare, acel cineva va pleca pe loc. Pentru că banul public trebuie să se ducă pentru cetăţean şi noi facem aceste eforturi şi ne-am străduit să obţinem aceşti bani şi vedeţi, cu modificările pe care le facem în finanţare, tocmai să încercăm să rezolvăm o problemă", a spus Nicolăescu.

El a afirmat că se va strădui, împreună cu Raed Arafat, să analizeze şi să prioritizeze fiecare problemă din sistem şi "uşor-uşor" să găsească "soluţie fiecăreia", fiind clar că nu pot fi rezolvate toate odată, întrucât nu există banii necesari.

Nicolăescu a spus că cine îşi dezvoltă o afacere privată "nu şi-o face pe banul public", iar managerii de spitale private trebuie să îşi gândească investiţia bazându-se pe forţele proprii, nu pe "ce fură de la stat sau din ceea ce încearcă să obţină prin trafic de influenţă".

"Eu sunt liberal şi ar fi trebuit să fiu primul care să spun că da, să le dăm, să facem, să... Nu. Sunt liberal, rămân în continuare liberal, dar consider că banul public, în acest moment, este atât de puţin, încât el trebuie foarte bine cumpănit, foarte bine chibzuit. Cineva care îşi dezvoltă o afacere privată nu şi-o face pe banul public. Când îşi gândeşte business plan-ul respectiv, ca să-şi facă investiţia, se gândeşte ce venituri are din ceea ce poate el, nu din ceea ce fură de la stat sau din ceea ce încearcă să obţină prin trafic de influenţă - sau poate printr-o competiţie foarte serioasă şi foarte deschisă, ceea ce mă îndoiesc. Deci, în acest moment, decizia noastră este clară: sectorul public trăieşte din banul public; sectorul privat trăieşte din banul privat", a spus Nicolăescu.

El a arătat că "cine va vorbi" din sistemul privat împotriva acestei măsuri "nu va şti ce vorbeşte".

Întrebat dacă nu crede că va continua căpuşarea sistemului public, prin medici care lucrează în sistem privat şi de fapt îşi duc bolnavii pentru tratamente în spitalele publice, el a spus că intenţionează exact reducerea acestui fenomen, prin "soluţii şi metodologii".

"Nu exclud că o asemenea posibilitate poate să existe, dar noi vom încerca să găsim soluţii, metodologii, ca să micşorăm acest fenomen, care există. Prin toate sistemele informatice pe care vrem în continuare să le facem reale, în sensul să funcţioneze, pentru că ele sunt aşa, împrăştiate, nu sunt legate, nu sunt conectate, nu sunt corelate, nu sunt coerente. Vom încerca să facem acest lucru şi atunci sigur că datele se vor vedea cu ochiul liber şi cei care greşesc vor plăti", a spus el.

În aceeaşi conferinţă de presă, Nicolăescu a precizat că nu există servicii medicale care să nu fie oferite de spitalele publice din România. El a adăugat că nu ştie încă dacă le va permite în continuare medicilor să lucreze simultan şi în sistem public, şi în sistem privat.