Şantaj, acte comerciale, conflicte de interese - acuze aduse în 2012 şi unor magistraţi

Primul caz notabil pe 2012 a fost cel al prim-procurorului Parchetului Judecătoriei sectorului 4 Bucureşti, Mihai Betelie, care în 19 ianuarie a fost reţinut de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) - Structura Centrală, într-un caz fără precedent în magistratura română.

Potrivit DNA, în perioada iulie 2010 - ianuarie 2011, Mihai Betelie, prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 şi Bogdan-Nicolae Grigorescu, secretarul general al Primăriei sectorului 1, ar fi derulat, prin persoane interpuse, activităţi financiare, ca acte de comerţ, şi ar fi participat la administrarea SC Enviroservice SRL Bucureşti, în scopul obţinerii unor foloase materiale necuvenite.

Atribuţiile de administrare a acestei societăţi comerciale, ai cărei reprezentanţi legali erau rude sau persoane foarte apropiate celor doi inculpaţi, au fost împărţite între cei doi inculpaţi, spun procurorii. Concret, cei doi acuzaţi s-ar fi ocupat de administrarea acestei firme (cu obiect de activitate achiziţionarea deşeurilor colectate selectiv în vederea reciclării) implicându-se în mod direct în tot ceea ce însemna funcţionarea acesteia: relaţiile cu partenerii de afaceri, selecţia de personal şi plata salariilor, achiziţii de utilaje şi plata acestora, relaţiile cu unităţile bancare, distribuţia mărfurilor, plata chiriei, etc. Grigorescu Bogdan-Nicolae a finanţat activitatea firmei cu suma de 50.000 de euro.

De asemenea, în perioada septembrie - noiembrie 2011, inculpatul Betelie Mihai i-a solicitat inculpatului Hubert Petru Ştefan Thuma, vicepreşedinte al Partidului Naţional Liberal - Filiala Ilfov (actual deputat-n.r.), să îl sprijine în demararea şi dezvoltarea activităţii SC Enviroservice SRL (cu punct de lucru în comuna Vidra, judeţul Ilfov), apelând la prerogativele funcţiei sale de conducere a unei filiale locale a partidului politic respectiv.

Astfel, inculpatul Thuma ar fi intermediat legăturile dintre Betelie şi primarii unor comune şi oraşe din judeţul Ilfov, membri PNL, şi i-ar fi determinat pe aceştia să facă demersuri pentru bunul mers al afacerii procurorului (de exemplu, identificarea şi facilitarea accesului la spaţii de depozitare, primirea fictivă de utilaje etc.)

În perioada noiembrie - decembrie 2011, în condiţiile în care o societate comercială aflată în relaţii contractuale cu SC Enviroservice SRL a încetat derularea unui contract din cauza existenţei unor nereguli, Betelie şi Grigorescu, profitând de funcţiile publice deţinute, au exercitat presiuni asupra reprezentanţilor acestei firme pentru ca aceştia să încheie un act adiţional prin care firma pe care o reprezentau să continue livrarea de deşeuri reciclabile către SC Enviroservice SA, deşi această societate comercială nu îndeplinea toate condiţiile legale în vederea achiziţionării unor astfel de deşeuri.

Procurorul Mihai Betelie şi Dobre Gheorghe Marin, avocat în cadrul Baroului Bucureşti, au determinat un notar public să autentifice, la data de 12 iunie 2008, un contract de vânzare-cumpărare de bunuri viitoare, atestând fapte nereale, în condiţiile în care notarul nu cunoştea acest aspect. În plus, Betelie Mihai, a mai încheiat şi un contract fictiv de împrumut, pe care l-a menţionat în cuprinsul declaraţiilor de avere depuse în calitate de magistrat în cursul anilor 2008 - 2010, susţin anchetatorii.

În 20 martie, Betelie şi Grigorescu au fost deferiţi justiţiei, alături de Hubert Petru Ştefan Thuma şi Gheorghe Marin Dobre, iar în 20 decembrie, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis excluderea din magistratură a pocurorului.

Un alt procuror trimis în judecată anul acesta este Maximilian Bălăşescu.

În 31 ianuarie, procurorul Maximilian Bălăşescu, de la Parchetul Ilfov, a fost reţinut pentru luare de mită, de către DNA, fiind acuzat că ar fi cerut 300.000 de euro de la un denunţător, pentru a-l cerceta pe acesta într-un dosar disjuns, în care ulterior să adopte o soluţie de scoatere de sub urmărire penală. Concret, în ianuarie 2012, Maximilian Bălăşescu, în calitatea sa de procuror, a pretins de la un denunţător, prin intermediari, suma de 300.000 euro, în două tranşe.

În schimbul banilor, el urma să dispună ridicarea măsurărilor asiguratorii luate faţă de denunţător, într-un dosar în care acesta era cercetat, alături de alte persoane, pentru complicitate la infracţiunea de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave (una dintre victimele lor fiind Oana Zăvoranu-n.r.). Totodată, procurorul Bălăşescu urma să dispună, cu privire la acelaşi denunţător, disjungerea (separarea-n.r.) cauzei şi formarea unui dosar separat în care ulterior să adopte o soluţie de scoatere de sub urmărire penală.

Maximilian Bălăşescu a fost prins în flagrant delict, în timp ce primea de la denunţător, prin intermediar, suma de 90.000 lei şi 80.000 euro.

În 19 iunie 2012, fostul procuror Bălăşescu a fost condamnat, de Curtea de Apel Bucureşti, la cinci ani de închisoare cu executare pentru luare de mită, iar complicii săi, Cristian Marian Ene şi Marian Simirianu au primit câte patru ani de închisoare cu executare. Recursul lor se judecă în 17 ianuarie 2013, de către instanţa supremă.

Într-un caz înregistrat în 2011, procurorii anticorupţie au decis, în februarie 2012, punerea sub acuzare a fostului şef al Secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), Anton Pandrea, şi a judecătoarei Corina Corbu, de la Secţia de contencios administrativ, alături de judecătoarea Gabriela Bîrsan (soţia judecătorului român la Curtea Europeană de la Strasbourg-n.r.).

Anton Pandrea - fost preşedite al Consiliului Superior al Magistraturii, membru ales în CSM şi şef al Secţiei penale a ICCJ - este acuzat de favorizarea infractorului, potrivit unor surse judiciare. Aceeaşi acuzaţie este adusă şi judecătoarei Corina Corbu, fost secretar general al CSM.

Pandrea i-ar fi comunicat judecătoarei Corbu faptul că s-a emis mandat de interceptare a telefoanelor în cazul judecătoarelor Gabriela Bîrsan şi Iuliana Puşoiu, la solicitarea DNA.

În 10 noiembrie 2011, DNA informa că judecătoarele Gabriela Bîrsan (preşedinta Secţiei de contencios administrativ a ICCJ, între timp revocată din funcţie-n.r.) şi Iuliana Puşoiu ar fi primit bijuterii şi alte foloase în schimbul facilitării soluţionării favorabile a unor dosare aflate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal. "Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie efectuează acte de urmărire penală faţă de următoarele persoane: Gabriela Victoria Bîrsan, judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - preşedinte al Secţiei de contencios administrativ şi fiscal, în sarcina căreia s-a reţinut infracţiunea de trafic de influenţă; Iuliana Puşoiu, judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în cadrul Secţiei de contencios administrativ şi fiscal, în sarcina căreia s-a reţinut infracţiunea de trafic de influenţă; Claudia Gherbovan Silinescu, avocat în Baroul Bucureşti, în sarcina căreia s-a reţinut infracţiunea de cumpărare de influenţă şi Gabriel Chriac, om de afaceri, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de cumpărare de influenţă", explica DNA.

Potrivit rezoluţiei de începere a urmăririi penale, în perioada mai 2010-mai 2011, învinuitele Bîrsan Gabriela Victoria şi Puşoiu Iuliana au primit, în mod repetat, de la învinuiţii Claudia Gherbovan Silinescu şi Gabriel Chiriac, diferite foloase reprezentând bijuterii, contravaloarea unor bilete de avion şi plata cazării pentru diferite deplasări în străinătate, suportarea cheltuielilor ocazionate de organizarea unor petreceri la restaurant, asigurarea folosinţei gratuite a unui apartament situat în Paris (Franţa). Foloasele respective au fost primite în schimbul facilitării soluţionării favorabile a unor dosare aflate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal.

Acest dosar nu a fost încă finalizat de procurorii DNA.

În 15 februarie 2012, judecătoarea Florica Mihalcea, de la Judecătoria Răcari-judeţul Dâmboviţa, a fost trimisă în judecată de procurorii anticorupţie pentru "fabricarea" a patru dosare civile, în complicitate cu trei grefiere, iar în 1 iunie, magistrata a fost, exclusă din magistratură de către CSM.

Potrivit DNA, în cursul anului 2009, Florica Mihalcea, în calitate de preşedinte al Judecătoriei Răcari, cu ajutorul Ginei Aurelia Şerban, grefierul său de complet, şi Florentinei Alexandru, grefier registrator la aceeaşi instanţă, a emis patru hotărâri judecătoreşti, rămase definitive, prin exercitarea cu rea-credinţă a funcţiei de judecător şi prin încălcarea normelor de procedură civilă.

"Toate cele patru dosare civile au fost constituite în mod fictiv în numele unor reclamanţi care nu formulaseră niciodată pretinsele cereri de chemare în judecată ce aveau ca scop anularea unui partaj succesoral consfinţit de către trei fraţi printr-o tranzacţie din luna ianuarie 2008. Dosarele respective au fost «fabricate» de către Mihalcea Florica, beneficiind şi de ajutorul inculpatelor Şerban Gina Aurelia şi Alexandru Florentina, iar cercetarea judecătorească şi dezbaterile cu părţile, care nu au fost niciodată prezente, au fost simulate. De asemenea, Mihalcea Florica a schimbat termenele de judecată pentru ca dosarele să ajungă la completul prezidat de ea, iar pretinsele cereri de preschimbare a termenelor de judecată au fost judecate toate în aceeaşi zi, în absenţa părţilor pe baza unor înscrisuri false. În consecinţă, în această modalitate, pretinşilor reclamanţi li s-a încălcat dreptul la un proces echitabil, în sensul că au fost în imposibilitatea de a-şi exercita drepturile procesuale, iar din cuprinsul tranzacţiei cu obiect partajul succesoral au fost scoase mai multe suprafeţe de teren arabil situate în extravilanul comunei Tărtăşeşti, judeţul Dâmboviţa. Aceste terenuri au făcut obiectul contractelor de vânzare-cumpărare încheiate în mod valabil cu persoanele cărora li s-a atribuit, în fals, calitatea de reclamanţi în trei dintre aceste dosare", susţine DNA.

De asemenea, în aceeaşi perioadă, pentru ca Dorina Mirela Butiseacă să devină proprietara unei locuinţe situate în municipiul Bucureşti, Florica Mihaleca, cu ajutorul Ginei Şerban şi al Mariei Mezei, grefier arhivar, şi al Danielei Petrea, avocat în cadrul Baroului Dâmboviţa, în cursul lunii septembrie 2009, a soluţionat un dosar civil cu încălcarea normelor de procedură civilă şi pe baza unor înscrisuri false.

"Astfel, inculpata a pronunţat o hotărâre judecătorească în baza căreia Butiseacă Dorina Mirela a devenit proprietara unei garsoniere în condiţiile în care proprietarul de la care a cumpărat încheiase cu alte persoane o promisiune de vânzare cumpărare a aceluiaşi imobil. Pronunţarea acestei hotărâri judecătoreşti a fost posibilă prin încălcarea nomelor legale privind competenţa teritorială, preschimbarea termenului de judecată fără motive temeinice, menţionarea în fals a faptului că vânzătorul imobilului este prezent la şedinţa de judecată, că a participat la interogatoriul realizat de judecător şi că este de acord cu acţiunea formulată de Butiseacă Dorina Mirela", mai spunea DNA.

Persoanele prejudiciate prin pronunţarea în mod ilegal a hotărârilor judecătoreşti menţionate s-au constituit părţi civile în procesul penal cu sumele de 300.000 de euro şi 30.000 de lei.

Un alt caz, ce a zdruncinat imaginea instanţei supreme, este cel al judecătoareu Maria David, de la Secţia civilă a ICCJ.

În 29 februarie 2012, DNA a reţinut-o pe judecătoarea Maria David, pentru că ar fi pretins 200.000 de euro de la o persoană pentru a interveni pe lângă foştii săi colegi de la Curtea de Apel Ploieşti, în sensul admiterii unei contestaţii în anulare şi anulării unei condamnări. În 21 martie 2012, judecătoarea David a fost deferită justiţiei pentru două fapte de trafic de influenţă.

David a fost judecător în Târgovişte, apoi a promovată la Curtea de Apel Ploieşti, iar din 2009 era magistrat la instanţa supremă.

Potrivit DNA, în perioada noiembrie-decembrie 2009, judecătoarea ar fi pretins şi primit de la omul de afaceri Petre Blanda 200.000 de euro, promiţându-i, în schimb, că va interveni pe lângă magistraţi din cadrul Curţii de Apel Ploieşti învestiţi cu soluţionarea unei acţiuni de contestaţie în anulare şi îi va determina să adopte o soluţie favorabilă afaceristului.

Prin această contestaţie, Blanda - fost coleg de facultate cu David şi un apropiat al acesteia, potrivit anchetatorilor - dorea anularea unei decizii penale a Curţii de Apel Ploieşti prin care fusese condamnat la o pedeapsă de trei ani de închisoare în regim de detenţie pentru evaziune fiscală. În 10 decembrie 2009, această acţiune a fost admisă în principiu, iar în 19 aprilie 2010, Curtea de Apel Ploieşti a respins contestaţia în anulare ca nefondată.

Ulterior, împotriva aceleiaşi decizii de condamnare, acelaşi denunţător a formulat şi o cerere de revizuire care, în 15 noiembrie 2011, a fost respinsă de Judecătoria Târgovişte.

În acest context, în perioada ianuarie - februarie 2012, judecătoarea David a primit de la denunţător, în mai multe tranşe, suma totală de patru mii de euro şi 3.800 de lei şi a mai pretins încă 110.000 de euro promiţându-i, în schimb, că va interveni pe lângă judecători din cadrul Curţii de Apel Ploieşti învestiţi cu soluţionarea recursului formulat de denunţător împotriva sentinţei Judecătoriei Târgovişte şi că îi va determina să pronunţe o hotărâre favorabilă denunţătorului.

În 9 octombrie 2012, judecătoarea ICCJ Maria David a fost condamnată la patru ani de închisoare.

În 15 martie 2012, procurorii anticorupţie l-au reţinut pe vicepreşedintele Curţii de Apel din Timişoara, judecătorul Nicolae Cătălin Şerban, în legătură cu o mită de 50.000 de euro, bani în schimbul cărora ar fi trebuit să rezolve favorabil un dosar.

În 6 aprilie 2012, fostul vicepreşedinte al Curţii de Apel Timişoara, a fost trimis în judecată pentru trafic de influenţă. Potrivit DNA, în cursul lunilor februarie - martie, Cătălin Şerban ar fi pretins de la doi cetăţeni sârbi, prin intermediul altor două persoane, 60.000 de euro, primind în 14 martie 50.000 de euro.

Potrivit procurorilor, Cătălin Şerban ar fi pretins şi primit banii lăsând să se creadă că are influenţă asupra magistraţilor care judecau două dosare aflate în faza recursului pe rolul Curţii de Apel Timişoara şi că îi poate determina să respingă căile de atac formulate. Unul dintre dosare avea ca obiect o cerere de înlocuire a unui lichidator judiciar cu un altul, în cadrul procedurii de insolvenţă declanşate faţă de societatea Moldomin Moldova Nouă, iar în al doilea se solicita sistarea oricăror modalităţi de vânzare a bunurilor Moldomin şi suspendarea procedurilor de valorificare a acestora.

În 2 aprilie 2012, judecătoarea ieşeană Alexandrina Camelia Acrâşmăriţei a fost suspendată din funcţie după ce Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a pus-o sub acuzare, pentru fals în declaraţii şi conflict de interese, fapte reclamate de Agenţia Naţională de Integritate (ANI).

Consiliul Superior al Magistraturii a decis suspendarea magistratei din funcţie, cazul constituind o premieră în sistemul judiciar.

Potrivit ANI, judecătoarea i-ar fi vândut unui bărbat pe care-l judeca, în timpul procesului acestuia, drepturile litigioase asupra unui teren de 50 de hectare la un preţ supraevaluat.

Deşi magistratul şi cel pe care-l judeca în procesul aflat la acel moment pe rolul Judecătoriei s-au întâlnit la notar atunci când au perfectat tranzacţia, magistratul a continuat să judece dosarul în cauză şi, mai mult, i-a dat câştig de cauză cumpărătorului.

Potrivit ANI, Acrîşmăriţei a încheiat cu Ioan Zapodeanu, în 26 iulie 2007, "contractul de vânzare-cumpărare de drept succesoral asupra unui teren agricol în suprafaţă de 50 de hectare situat în comuna Slătioara, judeţul Olt", preţul vânzării fiind de 210.000 de euro deşi, conform grilelor notariale comunicate celor de la ANI de Camera Notarilor Publici Craiova, "terenul avea o valoare orientativă de 250.000 de lei, echivalentul a 79.684 de euro".

Judecătoarea ar fi primit, la data încheierii contractului, un avans de 150.000 de euro, diferenţa de 60.000 de euro urmând să-i fie achitată câteva luni mai târziu, la 1 octombrie 2007.

În 6 noiembrie 2007, judecătorul Acrîşmăriţei i-ar fi dat câştig de cauză lui Zapodeanu în procesul intentat acestuia de o persoană pe numele Anisia - Sebastiana Fischer.

În aceste condiţii, inspectorii de integritate au considerat că judecătorul s-ar fi plasat în conflict de interese şi în incompatibilitate, încălcând totodată statutul magistratului, atunci când a încheiat contractul cu Zapodeanu şi când a continuat să judece procesul dintre acesta şi Anisia Fischer, potrivit ANI.

Confruntată cu acuzaţiile care i se aduc, Acrîşmăriţei a depus un punct de vedere în care afirmă, potrivit ANI, că "dispoziţiile legale privind conflictele de interese şi incompatibilităţile nu se aplică şi magistraţilor, întrucât aceştia constituie o categorie profesională cu un specific aparte, «o categorie distinctă de personal care exercită puterea judecătorească»".

În aceste condiţii, inspectorii de integritate au comunicat Raportul de evaluare întocmit în legătură cu judecătorul Acrîşmăriţei Consiliului Superior al Magistraturii, "în vederea luării măsurilor ce se impun". În plus, ANI a sesizat procurorii DNA "cu privire la posibila săvârşire de către doamna Acrîşmăriţei Camelia Alexandrina a unor infracţiuni de corupţie, respectiv abuz în serviciu şi fals în declaraţii".

CSM a decis în 30 martie 2012 suspendarea din funcţie a judecătoarei, al cărei dosar a ajuns la Secţia de urmărire penală şi criminalistică a Parchetului ICCJ, care în 5 mai 2012, a dispus trimiterea în judecată a magistratei.

Acesta este primul caz în care un magistrat este acuzat de conflict de interese.

În 13 iunie 2012, sistemul judiciar avea să se mai confrunte cu o premieră: judecătoarea Carmen Mladen, de la Secţia comercială a Curţii de Apel Craiova, a fost ridicată de DNA pentru şantaj şi corupţie sexuală. A doua zi, judecătoarea a fost arestată preventiv.

Potrivit anchetatorilor, judecătoarea întreţinea raporturi sexuale cu diverşi oameni de afaceri sau cu o situaţie materială foarte bună, despre care avea cunoştinţă că sunt căsătoriţi. După consumarea raporturilor sexuale, judecătoarea le pretindea acestora sume de bani sau foloase, pentru a nu divulga detalii de natură să afecteze căsniciile respectivelor persoane.

Potrivit rechizitoriului, în perioada 28 mai - 12 iunie 2012, judecătoarea şi un complice al ei, Ionel Stoian, au constrâns, în mod repetat, o persoană (care ulterior i-a denunţat-n.r.) să le dea bani, sub ameninţarea că vor da în vileag fapte presupus compromiţătoare pentru respectiva persoană. În această modalitate, cei doi inculpaţi au urmărit obţinerea, în mod injust, a sumei de 5.000 euro de la denunţător. În 13 iunie 2012, suma respectivă a fost primită efectiv de Carmen Mladen.

Judecătoarea Carmen Mladen a fost suspendată din funcţie de către Consiliul Superior al Magistraturii, în 21 iunie, iar în 6 iulie 2012, magistrata şi complicele ei au fost trimişi în judecată. În 15 noiembrie 2012, judecătoarea a fost condamnată, de către Curtea de Apel Bucureşti, la trei ani şi şase luni de închisoare cu suspendarea executării pedepsei pentru şantaj, iar complicele său, Ionel Stoian, la doi ani de închisoare cu suspendare.

Avocatul Matei Catrinoiu, candidat la şefia Consiliului Local Gorj din partea PNŢCD, este persoana şantajată de judecătoarea Mladen şi de Ionel Stoian.

Catrinoiu, care a declarat că o cunoaşte pe judecătoare din 2010 şi că a avut cu aceasta o relaţie extraconjugală de două-trei luni, a fost şantajat să plătească 5.000 de euro pentru a nu fi date publicităţii "fotografii compromiţătoare ce i-ar afecta viaţa personală şi cariera profesională", s-a arătat în motivarea deciziei de arestare preventivă luată de CAB.

La rândul său, judecătoarea Carmen Mladen a afirmat că, în urmă cu aproximativ doi ani, a fost violată de denunţătorul ei, Matei Catrinoiu, pe care nu l-a reclamat organelor judiciare pentru a nu-şi prejudicia imaginea publică.

În 11 iulie 2012, Consiliul Superior al Magistraturii informa că a încuviinţat, la solicitarea DNA, percheziţionarea biroului folosit de procurorul George Bălan, membru al CSM, şi a biroului şi locuinţei procurorului Marcel Sâmpetru, detaşat la CSM.

"Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a încuviinţat în 10 iulie 2012, percheziţionarea biroului folosit de învinuitul George Bălan, procuror, membru al CSM, şi a biroului, respectiv, a domiciliului învinuitului Marcel Sâmpetru, procuror în cadrul PÎCCJ, actualmente detaşat la CSM", preciza CSM.

Procurorii DNA declanşaseră urmărirea penală împotriva lui George Bălan, membru al CSM, fost vicepreşedinte al Consiliului, şi a consilierului acestuia, Marcel Sâmpetru, fost adjunct al procurorului general în perioada mandatului lui Ilie Botoş.

Potrivit surselor citate, George Bălan şi Marcel Sâmpetru şi-ar fi negociat cu persoane din conducerea USL funcţiile de procuror-şef al DNA şi de procuror general al României.

Procurorii George Bălan şi Marcel Sâmpetru, de la Consiliul Superior al Magistraturii, beneficiind de sprijinul unor persoane din mediul politic, nu s-au sfiit să recurgă la mijloace mai degrabă similare înţelegerilor de tip mafiot, pentru a accede la funcţiile pe care şi le doreau, potrivit DNA.

"Încercările de a manipula numirile din interior instituţiilor care prezintă interes pentru politicieni sunt cu atât mai reprobabile cu cât beneficiază de sprijinul şi de aportul unor persoane care au funcţii de conducere în cel mai înalt for al magistraţilor, cu atribuţiuni directe în procedura de numire al procurorului şef al DNA şi al procurorului general al României", arată procurorii anticorupţie în referatul de începere a urmăririi penale a procurorilor Bălan şi Sâmpetru, precum şi a şefului Serviciului de Informaţii şi Protecţie Internă Ilfov, Mihai Vlad.

Conversaţiile grupului constituit din comisarul şef Mihai Vlad - şeful Serviciului de Informaţii şi Protecţie Internă Ilfov, procurorii Marcel Sâmpetru şi George Bălan, alături de preşedintele Consiliului Judeţean Ilfov şi liderul PNL Ilfov, Marian Petrache, ar face dovada interesului politic "în aservirea instituţiilor cu atribuţii în combaterea corupţiei şi a marii infracţionalităţi economico-financiare, cu acordul celor chemaţi, cel puţin la nivel teoretic, să asigure evitarea imixtiunilor politicului în activitatea justiţiei", susţine DNA.

În opinia anchetatorilor, relevant este faptul că discuţiile se poartă între persoane cu putere decizională în sistemul judiciar şi persoane cu funcţii de conducere în interiorul unui partid politic aflat la guvernare.

Din actele premergătoare efectuate de DNA într-un dosar privindu-l pe Vlad Mihai, cercetat pentru luare de mită, a rezultat faptul că grupul constituit din Mihai Vlad, Marcel Sâmpetru, George Bălan şi Marian Petrache, ar avea interese politice şi de afaceri în zona Ilfov, şi exploatează în interes personal informaţiile furnizate comisarul şef în virtutea funcţiei de şef al Serviciului de Informaţii şi Protecţie Internă Ilfov.

În urma monitorizării grupului a reieşit faptul că acesta obişnuia să se întrunească într-un restaurant din Bucureşti. Patronul restaurantului era anunţat atunci când se dorea organizarea unei întâlniri şi asigura conspirativitatea întrevederilor, punând la dispoziţie un separeu, precum şi prin preluarea telefoanelor mobile ale celor prezenţi, la solicitarea lor, pentru evitarea înregistrării discuţiilor purtate de ei.

Cei doi procurori ar fi obţinut informaţii de la Direcţia Informativă de Protecţie Internă (DGIPI), pe care le-ar fi divulgat unor persoane politice. În baza acestor informări, puse la dispoziţie unor terţi, procurorii Bălan şi Sâmpetru şi-ar fi negociat ocuparea unor funcţii de conducere în Ministerul Public.

"În rezoluţia de începere a urmăririi penale întocmită de procurori se arată că există date şi indicii temeinice că, în perioada martie - iunie 2012, învinuiţii Vlad Mihai, George Bălan şi Marcel Sâmpetru au exploatat în interes personal informaţiile furnizate de cel dintâi, în calitate de şef al serviciului de informaţii al Ministerului de Interne pe judeţul Ilfov", preciza într-un comunicat DNA, care nota că Vlad Mihai este acuzat de infracţiunea de folosire, în orice mod, direct sau indirect, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite, prevăzută de art. 12 lit. b din legea 78/2000, în formă continuată; George Bălan, procuror, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), de infracţiunea de complicitate la infracţiunea sus menţionată, în formă continuată; Marcel Sâmpetru, procuror, consilier la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), de instigare la infracţiunea sus menţionată, în formă continuată

În acelaşi dosar, Direcţia Naţională Anticorupţie a început urmărirea penală şi împotriva judecătoarei Georgeta Barbălată, de la Secţia penală a instanţei supreme, iniţial acuzaţia adusă acesteia fiind de favorizare a infractorului. Judecătoarea este acuzată că l-ar fi anunţat pe fostul şef al SIPI Ilfov despre percheziţiile ce urmau să aibă loc la locuinţa acestuia, punându-l astfel în gardă.

Dacă în 8 februarie anul acesta, Comisia Europeană nota în raportul interimar privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) faptul că "o serie de cercetări penale recente (din 2011-n.r.) în care au fost implicaţi înalţi magistraţi au suscitat rezerve cu privire la hotărârea şi capacitatea Consiliul Superior al Magistraturii de a asigura integritatea şi răspunderea magistraţilor", în 2012 CSM a încercat să demonstreze contrariul, luând decizii ferme în ce îi priveşte pe magistraţii învinuiţi în cauze penale.

Comisia amintea că, în luna noiembrie 2011, Consiliul Superior al Magistraturii a adoptat o strategie şi un plan de acţiune în vederea sporirii integrităţii magistraţilor. "Cu toate acestea, o serie de cercetări penale recente în care au fost implicaţi înalţi magistraţi a suscitat rezerve cu privire la hotărârea şi capacitatea Consiliului de a asigura integritatea şi răspunderea magistraţilor", se consemna în raportul CE.

Comisia Europeană nota că, "într-un caz important de suspiciune de corupţie la nivel înalt, autorităţile judiciare nu l-au demis pe judecătorul în cauză dintr-o poziţie de conducere" (pe preşedinta Secţiei de contencios a instanţei supreme, Gabriela Bîrsan-n.r.).

"Au fost lansate anchete disciplinare în acest caz, acestea fiind însă suspendate ulterior pe motivul că este în curs o anchetă penală. Acest caz a evidenţiat deficienţe clare în capacitatea factorilor de decizie din sistemul judiciar de a lua măsurile cuvenite în cazul aducerii unor atingeri grave reputaţiei magistraţilor", se mai arăta în raport.