2012, anul războiului politic. Declinul lui Băsescu – vehiculul electoral al USL

Anul 2012 a reprezentat anul victoriei pentru Uniunea Social Liberală. De asemenea, popularitatea preşedintelui Traian Băsescu şi cea a Partidului Democrat Liberal au intrat într-un declin fără precedent.

Pentru prima dată în istoria post-decembristă opoziţia a obţinut şefia Guvernului înaintea unor alegeri parlamentare. USL a reuşit să obţină, după alegeri, un scor mai mare decât cel avut în momentul asumării guvernării.

USL şi-a dovedit abilitatea de a folosi erodarea masivă a popularităţii preşedintelui Traian Băsescu, unul dintre cei mai iscusiţi politicieni ai ultimilor ani, pentru a se valida electoral drept alternativă la PDL.

Chiar dacă poate fi privit ca un eşec, referendumul pentru demiterea lui Traian Băsescu a constituit unul din motivele pentru care USL a câştigat, în cele din urmă, puncte electorale. Cu alte cuvinte, USL a capitalizat frustrarea celor care au votat înlăturarea şefului statului de la Palatul Cotroceni şi a transormat-o în voturi la parlamentare.

Votul negativ de la finalul unui an supraîncărcat cu politică a făcut ca USL să obţină în alegeri chiar mai mult decât se aşteptau Crin Antonescu sau Victor Ponta: o majoritate de peste două treimi în Parlament. Acest fapt este o premieră în istoria postdecembristă, USL fiind formaţiunea cu cea mai mare majoritate parlamentară, depăşind chiar FSN din anii ’90.

De asemenea, 2012 a fost şi anul în care politicienii şi-au încălcat, în câteva ocazii, cuvântul dat în mod public. Crin Antonescu a promis că se retrage definitiv din politică dacă Traian Băsescu nu este demis la referendum. Victor Ponta a anunţat, la un moment dat, în cursul anului, că nu mai vorbi "niciodată" cu Traian Băsescu. La rândul său, Traian Băsescu a spus răspicat că nu-l va desemna pe Victor Ponta prim-ministru. La finalul anului Crin Antonescu este încă în politică, iar Victor Ponta vorbeşte cu Traian Băsescu. De asemenea, actualul şef al statului l-a desemnat în fruntea Guvernului pe actualul premier de două ori în 2012.

Protestele din ianuarie faţă de guvernarea PDL-Băsescu

Chiar în primele zile din 2012 începea în PDL, aflat pe atunci la guvernare sub conducerea lui Emil Boc, o discuţie legată de remanierea guvernamentală, considerată necesară după erodarea capitalului politic al miniştrilor.

Liderii USL anunţau priorităţile politice pentru 2012, între care suspendarea preşedintelui Băsescu şi depunerea unei moţiuni de cenzură.

Traian Băsescu intervena telefonic într-o emisiune televizată în care era invitat subsecretarul de stat Raed Arafat, pentru a discuta despre noua Lege a Sănătăţii. Băsescu îl acuza pe Arafat că dezinformează populaţia şi că vrea scandal public. "Dacă nu găseşte înţelegere şi are altă părere decât propriul lui ministru, ori trebuie să plece ministrul, ori secretarul de stat. Cine credeţi că pleacă? Ghici, ghicitoarea mea", spunea Băsescu, afirmaţkia rămânând celebră.

10 ianuarie – Raed Arafat îşi anunţă demisia din funcţia de subsecretar de stat în Ministerul Sănătăţii.

11 ianuarie - Peste 50 de persoane participă, la Cluj, la un miting de solidaritate cu Raed Arafat, cu pancarte pe care se putea citi: "Respect Arafat", "Nu ne condamnaţi la moarte!", "Ne-aţi ciuruit!".
12 ianuarie – La Târgu Mureş aproximativ 1.500 de persoane ies în stradă pentru a-l susţine pe Raed Arafat, după ce acţiunea a fost iniţiată pe o pagină de socializare. Manifestanţii scandează "Vrem să trăim, nu vrem să murim", "Haideţi cu noi", "Jos Băsescu", "Arafat nu uita, noi suntem de partea ta!", "Afară din ţară cu javra ordinară!", "România, trezeşte-te!".

13 ianuarie – Traian Băsescu cere Guvernului Boc retragerea proiectului Legii Sănătăţii din dezbaterea publică, motivând că o mare parte din public şi majoritatea celor din sănătate nu vor schimbarea sistemului. Cu toate acestea, preşedintele susţine că în sistemul de sănătate "corupţia funcţionează din plin". Acţiunea de susţinere pentru Arafat prinde avânt, iar pe reţelele de socializare sunt chemaţi oameni în stradă în Piaţa Universităţii din Bucureşti şi în alte oraşe din ţară. Raed Arafat face un apel către cei care şi-au manifestat solidaritatea faţă el să nu mai iasă în stradă, să nu răspundă la nicio chemare sau provocare de pe internet sau de la televiziuni şi să nu se lase manipulaţi politic. Câteva sute de persoane se strâng în Piaţa Universităţii şi pleacă în marş spre Palatul Cotroceni, blocând traficul în zonă.

14 ianuarie – Manifestaţiile se extind în majoritatea oraşelor din ţară, mesajele antiguvernamentale prin contur şi devin complementare cu cele pro-Arafat. Protestatarii, în general persoane vârstnice şi bugetari, îşi exprimă nemulţumirea faţă de nivelul pensiilor şi al salariilor.

15 ianuarie – Protestele din întrega ţară sunt orientate împotriva preşedintelui Traian Băsescu şi a premierului Emil Boc. Sunt înregistrate confruntări violente între unii dintre protestatari şi forţele de ordine, iar situaţia din România este reflectată, pe larg, în presa internaţională.

17 ianuarie – Premierul Emil Boc semnează decizia prin care Raed Arafat revine în postul de subsecretar de stat în Ministerul Sănătăţii. Cu toate acestea, protestele continuă în Capitală şi în mai multe oraşe din ţară.

18 ianuarie – Liderii USL solicită, într-o discuţie cu premierul Emil Boc, demisia Guvernului, instalarea unui Cabinet independent şi organizarea de alegeri anticipate, dar solicitările sunt refuzate de Boc.

23 ianuarie – Ministerul de Externe, Teodor Baconschi, este revocat din funcţie pentru afirmaţiile la adresa protestatarilor precum "mahalaua violentă şi ineptă". În Parlament este organizată o sesiune extraordinară în care se dezbate situaţia socială, dar puterea şi opoziţia nu ajung la un acord.

25 ianuarie – Pe fondul atenuării protestelor, Traian Băsescu anunţă că nu ia în considerare demisia "decât dacă va fi evident că aceasta este soluţia". Şeful statului îşi recunoaşte "gafele" în raport cu Raed Arafat din disputa televizată cu acesta.

30 ianuarie – Crin Antonescu anunţă că USL intră în grevă parlamentară, după ce a fost analizată inclusiv opţiunea demisiei în bloc a parlamentarilor opoziţiei.

Schimbarea Guvernului Boc şi instalarea Guvernului Ungureanu

5 februarie – Mai mulţi lideri PDL susţin ideea unei remanieri guvernamentale. Neoficial se vorbeşte despre schimbarea lui Boc din funcţia de premier.

6 februarie – Emil Boc îşi anunţă demisia din funcţie şi depunerea mandatului întregului Cabinet, iar ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, devine premier interimar. Crin Antonescu îi cere demisia lui Traian Băsescu, la Cotroceni, cu ocazia consultărilor cu partidele, şi pledează pentru organizarea de parlamentare anticipate. Băsescu îl desemnează premier pe Mihai Răzvan Ungureanu, şeful SIE de la acea vreme. UDMR rămâne, alături de UNPR, în coaliţia guvernamentală din jurul PDL, menţinându-şi poziţiile pentru miniştrii din Cabinetul Boc. Toţi miniştrii PDL sunt schimbaţi din funcţie, inclusiv Elena Udrea.

9 februarie – Cabinetul Ungureanu este învestit în Parlament, obţinând 5 voturi peste minimul necesar. USL nu participă la vot. Liberalii se arată nemulţumiţi de discursul lui Victor Ponta de la dezbaterile parlamentare, în care acesta a prezentat 15 puncte care ar trebui rezolvate de Guvern. Lui Ponta i se reproşează faptul că nu a avut accente vehemente împotriva puterii şi a a lăsat să se înţeleagă că opoziţia ar putea colabora politic cu viitorul premier.

13 februarie – Victor Ponta, Titus Corlăţean şi Corneliu Dobriţoiu fac o vizită în SUA, printre oficialii întâlniţi fiind şi Philip Gordon - adjunct al secretarului de stat pentru Afaceri Europene şi Eurasiatice.

27 februarie – Traian Băsescu îl nominalizează pe senatorul PNL Teodor Meleşcanu la şefia SIE, post rămas vacant ca urmare a demisiei lui Mihai Răzvan Ungureanu.

1 martie – Liderii statelor UE decid amânarea aderării României la spaţiul Schengen până în toamna lui 2012.

7 martie – Traian Băsescu se adresează Parlamentului. USL nu participă la şedinţă. Şeful statului susţine că trebuie găsite soluţiile pentru revenirea salariilor bugetarilor la nivelul dinaintea tăierilor din 2010, fiind necesar ca măsura să se aplice începând cu 1 iunie.

11 martie – "Funcţia de preşedinte a reprezentat pentru mine cea mai mare umilinţă a vieţii mele", susţine Băsescu, în emisiunea "După 20 de ani" de la ProTV.

12 martie – Coaliţia guvernamentală PDL-UDMR –UNPR decide să susţină majorarea salariilor bugetarilor începând cu luna iunie, urmând ca Guvernul să stabilească procentul majorărilor.

18 martie – Traian Băsescu anunţă că la consultările cu partidele, înainte de a-l propune pentru poziţia de premier pe Mihai Răzvan Ungureanu, i-a făcut această propunere lui Victor Ponta, însă n-a primit niciun răspuns.

Frunzăverde, unul dintre "greii" PDL, părăseşte partidul şi se alătură PNL

Prim-vicepreşedintele PDL Sorin Frunzăverde anunţă că părăseşte formaţiunea democrat-liberală şi trece la PNL, din partea căruia candidează şi câştigă un nou mandat la preşedinţia Consiliului Judeţean Caraş-Severin. Frunzăverde primeşte postul de vicepreşedinte al PNL.

Camera Deputaţilor aprobă cererea de reexaminare a preşedintelui Traian Băsescu la o Ordonanţă privind referendumul, stabilind ca demiterea preşedintelui să fie aprobată dacă a întrunit majoritatea voturilor cetăţenilor înscrişi pe listele electorale. Iniţial, textul privind referendumul prevedea că demiterea preşedintelui este aprobată dacă a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate, la nivelul ţării, ale cetăţenilor care au participat la referendum.

30 martie – PDL, UNPR, PNŢCD şi PER anunţă înfiinţarea în Capitală a "Mişcării pentru Noul Bucureşti".

Primarul Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, care trecuse de la PC la UNPR, revine şi spune că a fost tot timpul membru al PC şi că nu îi va trăda niciodată pe cetăţenii Sectorului 4. Piedone, anunţat de Elena Udrea coordonator al campaniei comune pe Bucureşti, anunţă că de fapt va fi candidatul USL la alegerile locale, pentru un nou mandat de primar.

Fostul premier Adrian Năstase este condamnat de instanţa supremă la trei ani de închisoare cu suspendare pentru şantaj, în dosarul "Zambaccian", fiind achitat pentru infracţiunea de luare de mită.

31 martie – Semnarea protocolului între PDL, UNPR, PNŢCD şi PER pentru înfiinţarea în Capitală a "Mişcării pentru Noul Bucureşti", este anulată. UNPR anunţă dificultăţi în parafarea înţelegerii, iar PDL Bucureşti, la propunerea Elenei Udrea, decide ca partidul să meargă cu candidaţii proprii în Capitală, astfel că "Mişcarea pentru Noul Bucureşti" nu se mai constituie.

Udrea anunţă candidatul PDL pentru Primăria Capitalei: Silviu Prigoană

1 aprilie - Preşedintele PSD, Victor Ponta, declară că USL va depune moţiune de cenzură pe 17 aprilie, iar documentul va consemna nu doar "cedarea premierului Ungureanu în faţa UDMR" în chestiunea UMF Târgu Mureş, ci şi "cedarea în fata intereselor străine de a vinde ce a mai rămas din resurse". Senatorul Mihaela Popa, o apropiată a lui Sorin Frunzăverde, anunţă că şi-a depus demisia din funcţia de vicepreşedinte al PDL, ea precizând că în continuare va activa ca membru simplu de partid. Ulterior, Popa se înscrie în PNL.

6 aprilie – Înaintea congreselor reunite ale PSD, PNL şi PC, Traian Băsescu le scrie liderilor USL cerându-le ca opoziţia să participe la discuţiile privind revizuirea Constituţiei, astfel încât mandatul prezidenţial să fie de patru ani, iar referendumul de validare să aibă loc la locale, garantând că va demisiona în timp util pentru ca în noiembrie să fie şi prezidenţiale.

7 aprilie - Congresele PSD, PNL şi PC i-au desemnat oficial Crin Antonescu şi Victor Ponta candidaţi la funcţiile de preşedinte şi premier.

9 aprilie – Andrei Chiliman este înlocuit de conducerea PNL de la şefia organizaţiei de Bucureşti cu Eugen Nicolăescu. Chiliman declară că, pentru prima oară după aproape 23 de ani de când este membru PNL ia în considerare "în mod foarte serios" demisia din partid. În final, însă, decide să rămână alături de liberali şi demisionează doar Biroul Permanent Central al PNL.

11 aprilie - Comisia de cod electoral adoptă, prin consens, propunerea privind sistemul de vot uninominal mixt, astfel încât jumătate din colegii să fie adoptate prin vot uninominal majoritar şi jumătate pe o listă de compensare.

17 aprilie - Sorin Blejnar este revocat de la conducerea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF), în urma unei discuţii avute cu premierul Mihai Răzvan Ungureanu, decizia de eliberare din funcţie fiind semnată de şeful Guvernului.

Moţiunea de cenzură a USL împotriva Cabinetului Ungureanu, învestirea Guvernului Ponta

18 aprilie – USL depune moţiunea de cenzură împotriva Guvernului condus de Mihai Răzvan Ungureanu, semnată de 116 parlamentari.

27 aprilie – Guvernul PDL-UDMR-UNPR este demis după 78 de zile de la învestirea în funcţie. Mihai Răzvan Ungureanu devine prim-ministrul cu cel mai scurt mandat din istoria postdecembristă.
Liderii PDL acuză deputaţii minorităţilor naţionale de faptul că i-au "lucrat pe la spate" şi au votat împotriva Guvernului Ungureanu. În aceeaşi zi, preşedintele Traian Băsescu cheamă partidele la consultări pentru desemnarea noului prim-ministru. PDL anunţă că nu are nicio propunere de prim-ministru, USL cere desemnarea lui Victor Ponta, solicitarea fiind acceptată de şeful statului.

30 aprilie – Liderii USL discută cu delegaţia FMI, a Băncii Mondiale şi a Comisiei Europene, în perspectiva semnării unei noi scrisori de intenţie de către viitorul guvern, la discuţii luând parte şi ministerul Finanţelor din Cabinetul Ungureanu, Bogdan Drăgoi. În finalul discuţiilor cu delegaţia FMI se ajunge la un acord cu privire la majorarea salariilor bugerilor cu 8% de la 1 iunie şi restituirea sumelor reţinute pensionarilor pentru CASS.

7 mai – Este instalat Guvernului Ponta I, cu sprijinul parlamentar al UNPR şi al deputaţilor minorităţilor naţionale, iar la depunerea jurământului, la Palatul Cotroceni, Traian Băsescu face apel la miniştri să nu înceapă "un proces de restauraţie".

22 mai – Camera Deputaţilor adoptă uninominalul într-un singur tur pentru parlamentare, iniţiat de Victor Ponta şi Crin Antonescu. PDL anunţă contestarea legii electorale la Curtea Constituţională, care va declara textul normativ neconstituţional.

Alegerile locale, primul test al USL, prima lovitură electorală pentru PDL

10 iunie – Alegerile locale aduc USL o victorie zdrobitoare la nivelul întregii ţări, câştigând mare parte dintre primăriile şi consiliile judeţene deţinute până la acel moment de PDL. USL obţine un scor politic în ceea ce priveşte consilierii judeţeni de 49 %, în timp ce PDL, aflat în diferite alianţe locale, obţine doar 15%, iar PPDD – 8,9%. Emil Boc reuşeşte, la limită, să obţină un mandat de primar la Cluj, iar la nivelul ţării USL domină fiecare judeţ, excepţie făcând doar Arad şi Alba. USL câştigă Primăria Capitalei şi primăriile de sector, cu excepţia Sectorului 2, în timp ce PDL obţine 16 %, faţă de USL, cu 55%. La două zile distanţă, Elena Udrea, lider al PDL Bucureşti, îşi anunţă demisia din fruntea filialei, ca urmare a scorului din alegeri.

12 iunie – Parlamentul adoptă o declaraţie, la propunerea USL, prin care premierul Victor Ponta este mandatat să reprezinte România la Consiliul European, în defavoarea preşedintelui. Traian Băsescu reacţionează precizând că actul adoptat în Parlament nu are valoare juridică.

14 iunie – Preşedintele PDL, Emil Boc, îşi depune, la fel ca întreaga conducere a partidului, mandatul în vederea organizării Convenţiei Naţionale extraordinare la finalul lunii. Boc precizează că nu va mai candida la şefia PDL.

18 iunie – Premierul Victor Ponta este acuzat de plagiat în teza de doctorat scrisă în 2003, în urma unui articol publicat în revista Nature.

19 iunie – Victor Ponta susţine că îşi doreşte ca preşedintele să plece de la putere cât mai rapid pentru a se termina "cu dosarele, mizeriile şi cu acuzaţiile şi cu sistemul securist al lui Băsescu", referindu-se la acuzaţiile de plagiat.

Condamnarea fostului premier Adrian Năstase şi încercarea sa de suicid

20 iunie – Fostul premier, Adrian Năstase, este condamnat la doi ani de închisoare cu executare în dosarul "Trofeul Calităţii", sentinţa fiind definitivă. Seara, presa prezintă informaţii potrivit cărora Năstase a încearcat să se sinucidă cu un revolver, chiar în momentul în care poliţiştii se aflau în reşedinţa sa. Fostul preşedinte al PSD este internat de urgenţă, iar a doua zi este operat, însă mai rămâne câteva zile în Spitalul Floreasca, sub pază. La spital vin mai mulţi lideri ai PSD, în frunte cu premierul Victor Ponta. Acesta îl întreabă public pe Traian Băsescu dacă este "fericit".

22 iunie – Crin Antonescu îi transmite lui Traian Băsescu să semneze decretul pentru numirea lui Puiu Haşotti la Ministerul Culturii, în locul lui Mircea Diaconu, care plecase din funcţie în urma unei decizii privind o situaţie de incompatibilitate. Antonescu a subliniat că dacă Băsescu nu îl numeşte pe Haşotti în funcţie, va solicita declanşarea procedurii de suspendare. Anterior, şeful statului îi solicitase lui Haşotti o declaraţie pe propria răspundere că nu a plagiat în teza de doctorat.

25 iunie – Traian Băsescu sesizează Curtea Constituţională cu privire la reprezentarea României la Consiliul European, unde premierul Victor Ponta se afla pe lista participanţilor. Judecătorii CC se pronunţă două zile mai târziu, precizând că preşedintele participă la Consiliul European în calitate de şef al statului.

27 iunie – Curtea Constituţională constată neconstituţionalitatea legii electorale a uninominalului într-un singur tur, iniţiată de Ponta şi Antonescu.

28 iunie – Premierul Victor Ponta participă la lucrările Consiliului European, în timp ce preşedintele Traian Băsescu rămâne în ţară. Şeful statului acuză că a fost împiedicat să-şi exercite atribuţiile constituţionale, Ponta asumându-şi atribuţiile preşedintelui fără să deţină mandat. Băsescu spune că "statul de drept este pus sub semnul întrebării" prin atitudinea premierului şi a USL.

29 iunie - Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare constată că Victor Ponta a plagiat teza de doctorat. Ministrul interimar al Educaţiei, Liviu Pop, emisese, cu o zi înainte, un ordin care lăsa Consiliul fără competenţe în această materie. PDL cere demisia lui Victor Ponta, aflat la lucrările Consiliului European de la Bruxelles.

30 iunie – Convenţia Naţională Extraordinară a PDL îl validează ca preşedintele al partidului pe Vasile Blaga, singurul candidat care s-a înscris în cursă. Cezar Preda, Cristian Preda, Mihai Stănişoară şi Dorin Florea devin prim-vicepreşedinţi ai PDL.

1 iulie – Premierul Victor Ponta avanseză ideea unei demisii "la pachet" a preşedintelui şi premierului pentru organizarea alegerilor parlamentare şi prezidenţiale anticipate. Traian Băsescu îi retransmite premierului a doua zi scrisoarea în care precizează că îşi dă demisia în situaţia revizuirii Constituţiei.

Suspendarea – fulger din funcţie a lui Traian Băsescu, referendumul şi boicotul

3 iulie – În paralel cu discuţiile din Parlament pentru numirea noii conduceri a Radioului Public şi a TVR, USL cere convocarea unei sesiuni extraordinare pentru revocarea Avocatului Poporului, Gheorghe Iancu, sub motivaţia că acesta şi-a depăşit prerogativele în exercitarea funcţiei. Avocatul Poporului este singurul care poate contesta la Curtea Constituţională ordonanţele de urgenţă ale Guvernului.

USL depune solicitări pentru revocarea din funcţie a preşedintelui Senatului, Vasile Blaga, precum şi a preşedintelui Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, care sunt adoptate în aceeaşi zi. Crin Antonescu şi Valeriu Zgonea sunt aleşi în fruntea Senatului, respectiv a Camerei Deputaţilor.

PDL reacţionează acuzând USL de confiscarea statului de drept şi de aplicarea unei lovituri democraţiei, în timp ce Monica Macovei reclamă "o lovitură de stat".

Vicepreşedintele Comisiei Europene, Viviane Reding, scrie pe Twitter că este "foarte îngrijorată de atacurile recente la independenţa Curţii Constituţionale a României", după ce în Parlament se votase un proiect de lege care scotea hotărârile celor două Camere ale Parlamentului dintre actele care pot fi supuse controlului constituţional.

Gheorghe Iancu este revocat din funcţie, iar fostul deputat PSD Valer Dorneanu preia interimatul ca Avocat al Poporului.

Traian Băsescu acuză USL, UDMR şi UNPR că încearcă să pună justiţia sub control, solicitând liderilor celor trei formaţiuni să înceteze atacurile împotriva instituţiilor statului. Totodată, preşedintele PPE acuză USL că a dat frâu liber unui plan care subminează statul de drept.

4 iulie – USL depune documentele pentru suspendarea din funcţie a preşedintelui Traian Băsescu.

Guvernul adoptă o Ordonanţă de Urgenţă potrivit căreia hotărârile celor două Camere nu mai pot fi supuse controlului constituţional. Ulterior, în Monitorul Oficial sunt publicate deciziile de revocare din funcţie ale lui Vasile Blaga şi Robertei Anastase.

Ambasadorul SUA, Mark Gitenstein, susţine că este important de ştiut dacă Ordonanţa de Urgenţă privind CC este constituţională. Preşedintele Comisiei de la Veneţia denunţă "tentativele" Guvernului de la Bucureşti de a face "presiuni" asupra Curţii Constituţionale.

5 iulie – Traian Băsescu participă la şedinţa plenului Parlamentului în care se citeşte solicitarea de suspendare din funcţie, acuzând că demersul are drept scop punerea sub controlul PSD şi PNL a instituţiilor statului , în principal a justiţiei.

Guvernul adoptă o Ordonanţă de Urgenţă prin care este modificată Legea referendumului, în sensul că demiterea preşedintelui se poate realiza cu votul majorităţii alegătorilor prezenţi la urne, fiind eliminată condiţia de cvorum de 50%.

6 iulie - Victor Ponta discută la telefon cu preşedintele CE, Jose Barroso, cu privire la situaţia politică din România. Guvernul de la Berlin, condus de Angela Merkel, se declară "foarte îngrijorat" cu privire la situaţia din România, invocând modificarea Legii Curţii Constituţionale.

Judecătoarea CC Aspazia Cojocaru susţine că ar fi fost ameninţată cu moartea înaintea discuţiei asupra solicitării de suspendare a preşedintelui Traian Băsescu.

Curtea Constituţională avizează parţial motivele invocate de USL pentru suspendarea din funcţie a lui Traian Băsescu, însă nu identifică "faptele grave" prevăzute în Constituţie pentru suspendarea preşedintelui. CC precizează că acţiunea de suspendare nu poate fi oprită după declanşarea acesteia.

Preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, spune pe Twitter, că este "foarte îngrijorat" de evoluţiile din România privind statul de drept şi independenţa sistemului judiciar.

Traian Băsescu este suspendat din funcţie prin votul plenului celor două Camere ale Parlamentului, după ce şeful statului şi-a prezentat din nou punctul de vedere asupra acuzaţiilor din cererea de suspendare a USL. Preşedintele Senatului, Crin Antonescu, devine preşedinte interimar al României.

Băsescu promite că dacă se va întoarce la Cotroceni nu îi va da lui Victor Ponta alt mandat de prim-ministru.

9 iulie – Cancelarul german, Angela Merkel, apreciază drept "inacceptabilă" încălcarea statului de drept în România cu privire la destituirea preşedintelui, precizând că temerile sale au fost confirmate în urma unei discuţii telefonice cu Traian Băsescu.

Curtea Constituţională constată constituţionalitatea suspendării din funcţie a preşedintelui Traian Băsescu. CC constată, de asemenea, faptul că preşedintele Senatului, Crin Antonescu, asigură interimatul funcţiei.

CC respinge contestaţiile PDL cu privire la Blaga şi Anastase, însă admite faptul că hotărârile celor două Camere ale Parlamentului trebuie supuse controlului constituţional doar în cazul în care afectează valori şi principii constituţionale.

10 iulie – Curtea Constituţională decide în cazul modificărilor aduse Legii referendumului, precizând că textul normativ este "constituţional în măsura în care la urne se prezintă jumătate plus unu din numărul alegătorilor înscrişi în listele electorale permanente". CC respinge contestaţia PDL cu privire la revocarea din funcţie a Avocatului Poporului. Victor Ponta susţine că nu mai mai vorbi niciodată cu Traian Băsescu, decât în cadrul unor întâlniri oficiale şi se va rezuma doar la "politeţuri".

12 iulie – Premierul Victor Ponta acceptă, la Bruxelles, o serie de solicitări ale oficialilor UE, între care menţinerea condiţiei de cvorum pentru referendumul de demitere a preşedintelui. Este convocată o sesiune extraordinară a Parlamentului în care să modifice ordonanţa de urgenţă a Guvernului în ceea ce priveşte Legea referendumului.

16 iulie – Traian Băsescu afirmă că va renunţa la mandatul prezidenţial dacă la referendum se prezintă sub 50% dintre alegători, dar este înregistrat un vot covârşitor împotriva sa. Preşedintele interimar, Crin Antonescu, promulgă legea privind referendumul adoptată în Parlament, sub considerentul că judecătorii CC au constatat constituţionalitatea acesteia. Antonescu promite că dacă Traian Băsescu revine la Cotroceni prin invalidarea referendumului, ca urmare a neprezentării la urne a 50% plus unu din alegători, se retrage din viaţa politică.

18 iulie – Parlamentul aprobă modificarea OUG în cazul referendumului, extinzând intervalul orar alocat perioadei pentru vot şi menţinerea condiţiei de cvorum la referendum.

Traian Băsescu: "Opţiunea mea este să îi chem pe români la vot şi cel puţin în momentul de faţă PDL riscă să intre în coliziune cu mine, să ne despărţim, dacă îi îndeamnă pe oameni să nu vină la vot. N-au decât să nu vină ei, eu îi voi chema pe români la vot".

20 iulie – Traian Băsescu: "Mie îmi garantează rămânerea în funcţie absenteismul, dar eu le spun românilor «Nu faceţi asta, pentru că ne putem reaşeza de unde am plecat pe 3 iulie. Românii au cartea asta şi trebuie să o joace (...), mergând şi votând oricum»".

23 iulie – Traian Băsescu: "Dacă s-ar valida referendumul s-ar acoperi cu votul popular lovitura de stat şi atunci trebuie făcut tot ce se poate pentru ca referendumul să nu se valideze şi oamenii ăştia să răspundă".

24 iulie – PDL decide să îndemne electoratul să nu participe la referendumul de demitere a preşedintelui. Traian Băsescu anunţă că personal va merge la vot în ziua referendumului de demitere din 29 iulie, însă acesta nu mai ajunge la vot în ziua scrutinului.

26 iulie – Crin Antonescu insistă că va ieşi din politică dacă Traian Băsescu revine la Cotroceni: "Mă ţin de cuvânt şi spun încă o dată, clar: Traian Băsescu, nu am pus niciun pariu cu tine, pentru că eşti un mincinos. Am pus rămăşag cu mine şi cu onoarea mea. Ori tu, ori eu. Eu nu am minţit niciodată, eu nu mă mint pe mine şi nu mint oamenii care şi-au pus speranţa în mine şi în cei cu care am construit toate aceste lucruri. Eu nu mai am ce căuta în politică dacă nu vom fi nouă milioane de români curaţi, în lumină, în picioare".

29 iulie – La referendumul pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu se prezintă 46% (8,4 milioane) din alegătorii înscrişi în listele electorale permanente. 87,5 % dintre voturi sunt pentru demiterea preşedintelui, în timp ce 11,1 % optează pentru menţinerea sa în funcţie.

Scandalul listelor electorale şi decizia Curţii Constituţionale asupra referendumului de demitere

1 august – Curtea Constituţională se întruneşte într-o primă şedinţă pentru a analiza rezultatul referendumului, în urma primirii documentelor de la Biroul Electoral Central. Preşedintele Camerei, Valeriu Zgonea, împreună cu preşedintele interimar al Senatului, Petru Filip, înaintează o solicitare Curţii pentru validarea referendumului, sub considerentul că Legea fundamentală nu impune condiţia de cvorum la referendum. În paralel, USL depune o solicitare cu acelaşi scop. CC amână discuţiile, solicitând informaţii suplimentare de la Ministerul de Interne şi la Institutul Naţional de Statistică.

2 august – Şedinţa CC se reia, după ce MAI comunică numărul persoanelor înscrise în listele electorale, acelaşi cu cel comunicat anterior Biroului Electoral Central. Ulterior, MAI revine cu o adresă în care precizează că nu poate garanta veridicitatea datelor. Curtea amână decizia asupra referendumului până în 12 septembrie, solicitând Guvernului numărul actualizat al persoanelor care figurau în ziua referendumului în listele electorale permanente. Judecătorul CC Aspazia Cojocaru afirmă că referendumul ar fi trebuit anulat deoarece a fost organizat pe date false.

3 august – Parchetul General deschide un dosar cu privire la conţinutul listelor electorale permanente şi a celor suplimentare folosite la referendum. Traian Băsescu se adresează public şefului de la Evidenţa Populaţiei, chestorul Constantin Manoloiu, în legătură cu adresele către Curtea Constituţională: "Nu ştiu dacă-i bine, domnul chestor! (...) Mă tem că eu v-am făcut chestor. Nu ştiu dacă-i bine, domnul chestor!".

6 august – Ministrul de Interne, Ioan Rus, alături de ministrul delegate pentru Administraţie, Victor Paul Dobre, îşi prezintă demisiile din funcţii, acuzând presiuni politice asupra ministerului.

Mircea Duşa este propus pentru a conduce Ministerul de Interne, Radu Stroe este nominalizat pentru Administraţie, Andrei Marga este înlocuit cu Titus Corlăţean la ministerul de Externe. Mona Pivniceru este desemnată să preia portofoliul Justiţiei, însă pentru că CSM a întârziat şedinţa în care să ia act de demisia acesteia din funcţia de judecător, interimatul a fost asigurat de Victor Ponta.
Chestorul Constantin Manoloiu este pus sub acuzare de către procurorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru abuz în serviciu contra intereselor publice.

10 august – Parchetul solicită Camerei Deputaţilor ridicarea imunităţii fostului ministru Victor Paul Dobre, pentru începerea urmăririi penale cu privire la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra interesului public.

Preşedintele CE, Jose Manuel Barroso, cere Guvernului de la Bucureşti să transmită cât mai repede datele privind listele electorale la Curtea Constituţională.

12 august - Philip Gordon, asistent pentru afaceri europene şi eurasiatice al secretarului de stat american vine în România, unde se întâlneşte cu Traian Băsescu, Victor Ponta şi Crin Antonescu. Gordon, care se întâlnea cu Ponta în SUA în luna februarie, face referire la "acuzaţii credibile de fraudă în cazul referendumului", exprimându-şi susţinerea pentru solicitările Comsiei Europene.

14 august - Procurorii declanşează acţiuni în mai multe localităţi din provincie, fiind audiaţi la domiciliu anumiţi cetăţeni cărora, potrivit presei, li se cere să jure cu mâna pe Biblie dacă au fost sau nu la vot la referendum. De asemenea, sunt deschise dosare privind suspiciuni de fraudă electorală în cazul unor lideri locali ai PSD şi PNL.

20 august – Guvernul Ponta comunică datele cu privire la listele electorale, precizând că 3 milioane de români se află în străinătate iar 500 de mii au cărţile de identitate expirate.

21 august – Curtea Constituţională constată faptul că referendumul de demitere a preşedintelui suspendat Traian Băsescu nu a întrunit condiţia de cvorum, iar acesta revine în funcţie.

Crin Antonescu anunţă că nu se retrage din politică, aşa cum a promis, deoarece Traian Băsescu a fost demis pe fond, iar PNL nu-l recunoaşte drept preşedinte ocupând ilegitim funcţia de şef al statului.

23 august – Crin Antonescu semnează, în calitate de preşedinte interimar decretul pentru numirea Monei Pivniceru ca ministru al Justiţiei.

Băsescu revine la Cotroceni, conflictele politice continuă pe fondul pregătirilor pentru parlamentare

28 august – Traian Băsescu revine la Palatul Cotroceni, după citirea hotărârii Curţii Constituţionale în plenul Parlamentului.

6 septembrie – Traian Băsescu le mulţumeşte liderilor europeni şi trans-atlantici pentru "sprijinul ferm" acordat instituţiilor din România pe perioada suspendării sale din funcţie.

29 septembrie – Este lansată oficial Alianţa România Dreaptă, formată din PDL – PNŢCD – FC, la circa două luni de zile înaintea alegerilor parlamentare.

11 octombrie – Omul de afaceri George Becali anunţă că se înscrie în PNL şi va candida pentru un mandate de deputat în sectorul 6 din Capitală, pe listele USL.

17 octombrie – La Bucureşti ale loc congresul PPE. USL organizează în paralel lansarea candidaţilor pentru alegerile parlamentare, în premieră, pe Arena Naţională. La congresul PPE participă cancelarul german, Angela Merkel, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, precum şi premierul polonez, Donald Tusk, alături de o serie de miniştri din statele UE şi lideri PPE. În paralel, preşedintele PNL Crin Antonescu îi transmite lui Traian Băsescu – aflat la congresul PPE – că "în Europa, fără popor eşti nimic sau o slugă", în condiţiile în care în opinia liderului PNL poporul se afla simbolic pe Arena Naţională.

Băsescu lasă de înţeles că nu-l va desemna premier pe Ponta, USL ameninţă cu o nouă suspendare

12 noiembrie – Traian Băsescu susţine că va desemna în urma alegerilor parlamentare un premier care să servească interesul naţional, precizând că nu-i este frică de o nouă suspendare. În replică, liderii USL anunţă că refuzul de a-l desemna pe Victor Ponta din partea USL, chiar dacă obţine peste 50%, determină declanşarea unei noi suspendări din funcţie.

22 noiembrie - Crin Antonescu reiterează varianta suspendării din funcţie a preşedintelui Traian Băsescu, în cazul unui refuz pentru nominalizarea lui Victor Ponta ca premier după alegeri.

26 noiembrie – Traian Băsescu afirmă că nu se pot numi guverne "pe poveşti", reproşând faptul că niciun partid nu a prezentat un proiect de bugetul pentru 2013. Şeful statului precizează a doua zi că Victor Ponta se comportă la discuţiile de la Cotroceni precum un "pisicuţ", catalogându-l drept "mitoman" şi precizând că este greu să nominalizeze un premier care a participat la suspendarea sa din funcţie. Băsescu mai spune că "o broască mai poate fi înghiţită, dar nu un porc".

28 noiembrie – Crin Antonescu precizează din nou că USL declanşează procedura de suspendare din funcţie a preşedintelui dacă acesta nu-l desemnează premier pe Victor Ponta.

29 noiembrie – Liderul PES, Serghei Stanişev, alături de liderul SPD din Germania şi cei ai ALDE insistă ca Traian Băsescu să respecte voinţa popular în cazul în care USL câştigă alegerile şi să-l desemneze premier pe Victor Ponta.

1 decembrie – De Ziua Naţională, Traian Băsescu este huiduit la Arcul de Triumf din Capitală, unde a luat parte la manifestaţii. Acesta nu a dat mâna cu niciunul dintre liderii USL.

3 decembrie – Traian Băsescu susţine că nu va ceda responsabilitatea constituţională a desemnării premierului unui partid politic

USL obţine cel mai mare număr de parlamentari dintre toate formaţiunile sau partidele după 1990

9 decembrie – USL obţine 58% din voturi la Camera Deputaţilor, 60% la Senat, în timp ce ARD se află la 16%, iar PPDD la 14%. Prin distribuirea mandatelor, USL obţine peste 66% din numărul senatorilor şi deputaţilor. Este înregistrat cel mai mare număr al parlamentarilor după 1990, ca efect al unor prevederii legii electorale, fiind alocate mandate suplimentare.

Premierul Victor Ponta anunţă la Târgu Jiu, în numele USL, o colaborare guvernamentală cu UDMR. Anunţul său stârneşte nemulţumirea unor lideri ai PNL.

12 decembrie – Victor Ponta, Crin Antonescu şi Liviu Dragnea participă la o întâlnire neoficială cu preşedintele Traian Băsescu, unde premierul semnează un acord de bună colaborare instituţională, iar şeful statului se angajează să respecte rezultatul alegerilor parlamentare. A doua zi, Băsescu este surprins la Consiliul European în timp ce înmânează un document mai multor lideri UE, între care preşedintele Parlamentului European şi preşedintele Comisiei Europene.

17 decembrie – Preşedintele Traian Băsescu îl desemnează premier pe Victor Ponta din partea USL, în urma consultării oficiale a partidelor parlamentare. Conducerea PNL hotărăşte să nu susţină varianta cooptării UDMR la guvernare, iar în urma celei de-a doua discuţii cu liderii USL cooptarea la guvernare a Uniunii este refuzată.

19 decembrie – Crin Antonescu este ales preşedinte al Senatului, iar a doua zi Valeriu Zgonea devine preşedintele Camerei Deputaţilor.

20 decembrie - Negocierile în USL privind noul Guvern sunt finalizate, însă în ultimul moment Victor Ponta anunţă transformarea a trei posturi de miniştri plini în miniştri delegaţi. Conducerea PNL îl mandatează de urgenţă pe Crin Antonescu să negocieze cu Victor Ponta ordonanţa de urgenţă care va reorganiza Guvernul, ca urmare a nemulţumirilor liberalilor privitoare la competenţele unor miniştri, iar audierile miniştrilor în Parlament se amână pentru a doua zi.

21 decembrie – Sunt audiaţi miniştrii propuşi pentru Cabinetul Ponta II, iar Guvernul USL este învestit în Parlament. În aceeaşi seară membrii Cabinetului depun jurământul la Palatul Cotroceni.

23 decembrie - Preşedintele Traian Băsescu declară, la Predeal, de pe snowmobil, că în ceea ce priveşte "grijile" noului an acestea nu mai sunt la el, ci la Guvern şi la majoritatea parlamentară, precizând că, dacă se uită la programul de guvernare al USL, 2013 va fi un an "formidabil". "Grijile sunt la Guvern, eu nu mai am griji, nu mai am griji. La Guvern, la marea majoritate parlamentară, în niciun caz nu sunt la mine", a răspuns Băsescu râzând.