Programul USL: Politica externă să recupereze prestigiul şi influenţa diminuate în ultimii ani

"Câştigarea detaşată a alegerilor parlamentare de către o alianţă politică în care se regăsesc exponenţii curentelor ideologice aflate în plină revenire la nivel european şi conturarea celei mai largi susţineri parlamentare, pentru cel mai stabil guvern din ultimul deceniu creează premise favorabile creionării şi promovării celei mai solide şi ambiţioase construcţii de politică externă românească, după aderarea la NATO şi integrarea în UE", se evidenţiază în document.

La obiective sunt menţionate consolidarea profilului României în UE şi NATO, consolidarea parteneriatului strategic cu SUA, susţinerea procesului de integrare europeană a R.Moldova, apărarea drepturilor minorităţilor româneşti din afara graniţelor, consolidarea celorlalte parteneriate strategice încheiate în ultimii ani şi promovarea altora noi, diplomaţia economică, asigurarea la standarde europene a serviciilor consulare.

În relaţia cu UE sunt avute în vedere obţinerea unei alocări financiare importante pentru Politica Agricolă Comună şi Politica de Coeziune în negocierea cadrului bugetar 2014-2020, dar şi eliminarea MCV şi aderarea la spaţiul Schengen, fără a fi menţionate însă termene precise în acest sens.

Mai sunt menţionate susţinerea în cadrul UE a proiectelor energetice Nabucco şi AGRI, sporirea numărului de diplomaţi români în Serviciul European de Acţiune Externă, implementarea Strategiei Dunării, incluziunea socială a romilor în plan european, susţinerea procesului de extindere a UE în Balcanii de Vest şi cu Turcia.

În relaţia cu NATO sunt evidenţiate dezvoltarea mai departe a sistemului antirachetă, susţinerea politicii "uşilor deschise" în Alianţă, continuarea angajamentului României în misiunea ISAF din Afganistan, implicarea activă a României în în dezbaterile privind identificarea unei soluţii la blocajul actual în aplicarea Tratatului CFE.

În parteneriatul strategic cu SUA se urmăreşte prioritar dezvoltarea cooperării economice şi a investiţiilor directe, precum şi intrarea în programul Visa Waiver.

"Se va urmări o nouă dinamică a relaţiilor politice cu Federaţia Rusă, pe coordonatele pozitive deja stabilite în colaborarea economică, prin identificarea de puncte de convergenţă, pe baza cărora să fie dezvoltat un dialog transparent", se arată în document.

De asemenea, "se vor continua demersurile pentru reluarea şi dinamizarea activităţii Comisiei mixte bilaterale privind soluţionarea problemelor izvorând din istoria comună, inclusiv Tezaurul României".

În relaţiile cu ţările vecine se are în vedere "explorarea unor noi căi de abordare a problematicii moştenirii Gojdu" în cazul Ungariei, "continuarea negocierilpr pentru finalizarea delimitării spaţiilor maritime în Marea Neagră, pe baza dreptului internaţional aplicabil" în privinţa Bulgariei, "aplicarea prevederilor Protocolului Comisiei Mixte bilaterale privind minorităţile, semnat la 1 martie 2012, la Bruxelles, cu implicarea organizaţiilor internaţionale relevante şi a Comisiei Europene" în cazul Serbiei.

În privinţa Ucrainei, se vor sprijini în continuare aspiraţiile europene ale ţării vecine, inclusiv semnarea Acordului de Asociere cu UE. Se vor menţine eforturile pentru problemele de pe "agenda politică" – Bâstroe, reluarea activităţii Comisiei Mixte bilaterale pentru Minorităţi, dar şi finalizarea Acordului privind micul trafic la frontieră "care va trebui să beneficieze de instrumentele consulare de aplicare necesare".

MAE va relua procesul de recrutare de tineri diplomaţi, blocat în ultimii ani, având în vedere şi necesitatea pregătirii cu personal suficient şi competent a deţinerii de către România în 2013 a a Preşedinţiei rotative a Consiliului UE, se mai arată în programul de guvernare.