Priorităţile Guvernului în energie sunt proiecte vechi, printre noutăţi figurează gazele de şist

Guvernul Ponta II intenţionează să extindă activităţile de explorare şi exploatare a zăcămintelor de ţiţei şi gaze din bazinul Mării Negre şi să înceapă explorările pentru identificarea zăcămintelor exploatabile din şisturi bituminoase.

Ponta a declarat marţi că negocierile cu Chevron, al doilea mare grup petrolier din SUA, privind explorarea şi explotarea gazelor de şist va reprezenta o zonă de interes pentru viitorul Guvern, adăugând că cel care are cel mai mult de pierdut dacă România scoate gaze de şist este Gazprom. Chevron deţine în România un perimetru de explorare/exploatare a gazelor la Bârlad şi trei perimetre în judeţul Constanţa.

Ca noutate, un alt proiect prioritar "pentru perioada următoare" este dezvoltarea de capacităţi de producţie a electricităţii şi căldurii pe bază de deşeuri menajere şi industriale. Programul de guvernare precizează că investiţiile în centrale pe deşeuri vor contribui "decisiv la rezolvarea problemelor de mediu şi de aprovizionare a populaţiei cu apă caldă şi căldură la costuri reduse".

În program este menţionată "implicarea activă" în proiectelor Nabucco, Azerbaidjan-Georgia-România Interconnector (AGRI) şi construcţia conductei de petrol Constanţa-Trieste (PEOP).

Proiectul AGRI presupune livrarea gazului natural prin conducte din Azerbaidjan în Georgia şi lichefierea într-un terminal care urmează să fie construit pe ţărmul georgian al Mării Negre, de unde va fi transportat pe mare în România.

Investiţia în proiectul AGRI este estimată între 1,2 miliarde euro şi 4,5 miliarde euro, în funcţie de capacitatea de transport.

Croaţia, România, Serbia, Slovenia şi Italia au semnat în 2007 un acord pentru construcţia PEOP, o conductă cu o lungime de 1.400 kilometri, care să transporte petrol din bazinul caspic către Constanţa şi portul italian Trieste. Costul PEOP este estimat la 2-3,5 miliarde de dolari. Proiectul nu a fost realizat din cauză că Italia şi Slovenia s-au retras.

Printre proiectele vechi incluse în programul de guvernare se numără realizarea reactoarelor nucleare 3 şi 4 de la centrala nuclearelectrică de la Cernavodă, hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşteşti (judeţul Cluj), construcţia în parteneriat public-privat a unor grupuri energetice noi la Galaţi, Borzeşti şi Brăila.

Alte obiective ale Guvernului sunt atragerea de capital pentru investiţii de mediu şi retehnologizări, inclusiv pentru construirea de grupuri energetice noi la complexele energetice Hunedoara şi Oltenia, construcţia hidrocentralei Islaz, modernizarea unor grupuri energetice aparţinând companiei ELCEN Bucureşti, dublarea capacităţii de înmagazinare subterană a gazelor naturale.