Guvernul vrea cotă redusă de TVA la alimentele de bază şi încurajarea agriculturii ecologice

Guvernul îşi propune să dezvolte sistemul de irigaţii, să construiască canalul Siret-Bărăgan, să reabiliteze sistemul de îmbunătăţiri funciare şi să eficientizeze activitatea agenţiilor prin comasarea acestora. Alte măsuri vizate sunt stabilirea filierelor pe produse, revizuirea sistemului de impozitare şi combaterea evaziunii.

"Agricultura şi dezvoltarea satului românesc sunt priorităţi absolute ale actualului Guvern. România a pierdut foarte mult în urma deteriorării situaţiei în sectorul agricol, prin distrugerea filierelor pe produse şi ca urmare a divizării în milioane de exploataţii de mici dimensiuni, lipsite de utilajele necesare unei agriculturi moderne şi care cu greu se aliniază cerinţelor pieţei şi unei agriculturi moderne, performante", se arată în programul de guvernare al Guvernului Ponta II.

În ciuda opoziţiei Fondului Monetar Internaţional, Guvernul păstrează ca obiectiv stabilirea unei cote reduse de TVA la produse agroalimentare de bază, cu "condiţia asigurării spaţiului fiscal necesar".

La începutul lui noiembrie, premierul Victor Ponta anunţa că Guvernul va relua discuţiile cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) privind reducerea TVA la 9% pentru alimentele de bază, după ce Ministerul Agriculturii se va consulta pe această temă cu Ministerul Finanţelor.

În vară, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, afirma că bugetul pentru anul viitor va include "cu siguranţă" TVA de 9% la alimente, dacă această măsură nu va fi implementată din acest an.

În luna mai, reprezentanţii FMI au afirmat că reducerea TVA pentru anumite sectoare sau produse nu are efecte benefice pentru consumatori, întrucât duce adeseori la evaziune, iar FMI nu încurajează, ca principiu, cotele diferenţiate de TVA.

Încurajarea agriculturii de nişă (agricultura ecologică şi produse tradiţionale), dezvoltarea sectorului de producere a fructelor, crearea platformelor de preluare, sortare, condiţionare, păstrare, ambalare şi analiză a legumelor şi fructelor, precum şi funcţionarea corectă a pieţelor acestora şi stabilirea fondului de creditare agricola şi a celui mutual în agricultură sunt alte priorităţi ale Executivului.

Reforma în domeniul cercetării şi inovării în agricultură, elaborarea unui program naţional de cercetare-dezvoltare agricolă pentru perioada 2014-2020 şi adoptarea de măsuri care să conducă la comasarea terenurilor şi reducerea numărului de ferme şi exploataţii ar putea fi puse în practică în următorii trei ani.

Programul de guvernare include şi revigorarea şi dezvoltarea zonei montane, identificarea de noi măsuri de susţinere a tinerilor fermieri şi iniţiative pentru stabilirea unei pieţe funciare funcţionale.

Acestora li se adaugă negocierea unui buget european cât mai mare pentru agricultură în perioada 2014-2020 şi demersuri pentru creşterea plăţilor directe, astfel încât să se reducă decalajul faţă de statele membre vecine.