Codul Patrimoniului Cultural şi Fondul Patrimoniului Naţional, în programul de guvernare al USL

"În această etapă, prezervarea patrimoniului construit este principala urgenţă a politicilor culturale. Protejarea şi cunoaşterea patrimoniului cultural naţional, de o diversitate unică în Europa, trebuie să devină o prioritate pentru întreaga societate românească, prin introducerea acestei teme în educaţia formală şi informală. Pe această cale, cultura va deveni un bun public constitutiv al cetăţeniei democratice, deopotrivă naţională şi europeană. Tocmai de aceea, propunem o viziune care să conducă la o valorificare intensivă şi extensivă a patrimoniului cultural material şi imaterial al României", se arată în programul de guvernare propus de USL.

Direcţiile de acţiune prevăd, printre altele, elaborarea şi promovarea Codului Patrimoniului Naţional - care să asigure protecţia efectivă şi eficientă a patrimoniului cultural românesc -, precum şi introducerea lui în circuitul naţional şi internaţional, atestarea specialiştilor şi experţilor în domeniu - prin instituirea Sistemului Naţional de Educaţie şi Formare în domeniul patrimoniului construit - şi finalizarea inventarierii şi clasării patrimoniului naţional construit şi mobil.

Din planul de guvernare al USL face parte şi constituirea Fondului Patrimoniului Naţional, instituţie publică ce urmează să preia în administrare, să restaureze, să conserve şi să pună în valoare monumentele istorice şi de arhitectură cu un statut incert al proprietăţii sau aflate în proprietate privată ori în administrarea autorităţilor locale şi care se află în stare de abandon şi degradare.

O altă direcţie de acţiune a guvernării USL pe domeniul "Cultură" face referire la monumentele de patrimoniu care au fost înscrise sau se intenţionează a fi înscrise în patrimoniul UNESCO. Astfel, guvernul doreşte iniţierea procedurilor de înscriere a Ansamblului monumental "Calea Eroilor" de la Târgu-Jiu pe lista patrimoniului mondial UNESCO, contribuind astfel la promovarea şi recunoaşterea valorilor culturale române la nivel internaţional, dar şi promovarea ceramicii de Horezu, care a fost înscrisă, luna aceasta, pe lista UNESCO a patrimoniului cultural imaterial.

În intenţiile guvernului pentru următorii patru ani mai sunt şi elaborarea proiectului şi constituirea colecţiilor pentru un "Muzeu al comunismului" - "ce va ilustra viaţa cotidiană sub socialismul de stat, cultura materială, represiunea şi formele de rezistenţă" -, proiectarea unei săli de concerte care să permită desfăşurarea în bune condiţii a Festivalului "George Enescu", constituirea, pe lângă Institutul Naţional al Patrimoniului, a unui Centru Naţional de Restaurare, care să grupeze profesionişti ai restaurării şi ai meşteşugurilor de artă şi care să fixeze standardele naţionale pentru intervenţiile asupra monumentelor şi obiectelor de patrimoniu mobil, precum şi sprijinirea bisericilor pentru introducerea sistemelor de securitate în lăcaşurile de cult ce adăpostesc obiecte mobile de patrimoniu.

Pentru a-şi putea îndeplini cele propuse, guvernul Ponta II va colabora cu instituţii publice, precum Academia Română, Institutul Cultural Român, Ministerul Educaţiei, Primăria Generală a Municipiului Bucureşti şi cu Primăria Sectorului 3.

Guvernul va sprijini, totodată, participarea României la evenimente culturale internaţionale de maxim interes - Bienala de la Veneţia, Salonul Internaţional al Cărţii -, dar şi elaborarea şi implementarea proiectului integrat "Centrul istoric al Capitalei", pentru constituirea unei arii culturale protejate, punerea în valoare a monumentelor istorice şi a patrimoniului arhitectural, a industriilor şi meşteşugurilor artistice.