Mai mulţi parlamentari care candidează pentru un nou mandat au dosare penale

- Candidat al PDL într-un colegiu din judeţul Vrancea, Trăşculescu a fost reţinut pentru 24 de ore de procurori în 11 noiembrie, în cadrul anchetei derulate într-un dosar al Parchetului de pe lângă ICCJ, DNA – Secţia de combatere a corupţiei, privind o infracţiune flagrantă de trafic de influenţă.

Potrivit anchetatorilor, deputatul democrat-liberal a primit 364.000 de lei în patru tranşe de la Mircea Alexandru Vintilescu, prin Marian Calotă, şi a mai cerut încă 1,1 milioane de lei, în două tranşe, determinându-l pe Calotă să falsifice un contract între firma acestuia şi societatea la care Vintilescu era acţionar.

"Pentru obţinerea acestor foloase, Trăşculescu Alin Silviu ar fi lăsat să se creadă că ar avea influenţă asupra reprezentanţilor autorităţilor locale din judeţul Vrancea, pentru a-i determina să solicite realizarea unor obiective de investiţii din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii şi asupra funcţionarilor din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, cu atribuţii de verificare, avizare şi aprobare în derularea procedurii specifice aceluiaşi program, precum şi asupra reprezentanţilor SC Vega 93 SRL, pentru a-i determina să deruleze o relaţie contractuală cu SC Aquaform SRL, administrată de martorul denunţător Vintilescu Mircea Alexandru", mai arată anchetatorii.

De asemenea, în 6 noiembrie, Trăşculescu l-ar fi determinat pe Calotă să falsifice un contract între SC Aquaform SRL şi firma lui Calotă SC Maryna Exclusiv SRL, acesta fiind antedatat pentru a putea fi folosit în scopul efectuării plăţii şi a justificării în evidenţele contabile ale celor două societăţi.

Aceştia susţin, de asemenea, că, în date de 6 noiembrie, deputatul PDL l-ar fi determinat pe Marian Valeriu Calotă să efectueze o operaţiune comercială fictivă prin care a transferat suma de 1,1 milioane de lei din patrimoniul SC Aquaform SRL în cel al firmei sale, SC Maryna Exclusiv SRL, după care banii au fost reintroduşi în circuitul civil, "cunoscând că provin din săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă".

Potrivit informării pe care Ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru, a transmis-o Camerei Deputaţilor, din actele comunicate de procurori rezultă, printre altele, că "în dosarul respectiv prin rezoluţia din 09.11.2012 ora 08:00, s-a dispus începerea urmăririi penale faţă de deputatul Trăşculescu, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de trafic de influenţă, instigare la infracţiunea de fals în înscrisuri sun semnătură privată, comisă în legătură cu infracţiunea de trafic de influenţă şi instigare la infracţiunea de spălare de bani".

Trăşculescu a demisionat din Parlament.

- Ministrul Justiţiei a mai transmis preşedintelui Camerei Deputaţilor o solicitare a DNA de încuviinţare a arestării preventive a deputatului PSD Ion Stan, candidat USL pentru un mandat de deputat judeţul Dâmboviţa, acuzat de două infracţiuni de trafic de influenţă.

Potrivit anchetatorilor, deputatul PSD Ion Stan i-ar fi cerut denunţătorului său, omul de afaceri Nicuşor Dima, "câte două milioane, de benzină", pentru cele 600 de maşini pe care intenţiona să le folosească în campanie, la rândul său Dima estimând că este vorba despre "un miliard, un miliard două sute".

Potrivit referatului trimis de DNA Camerei Deputaţilor, prin care se solicită încuviinţarea arestării deputatului PSD Ion Stan, procurorii arată că parlamentarul a beneficiat de foloase materiale din partea denunţătorului său.

În interceptări, Ion Stan îi solicită denuntătorului său să îl ajute financiar în campania electorală, acesta precizând procurorilor , de asemenea, că în 2009 a plătit pentru peste 155.000 de găleţi roşii care au fost împărţie în campania electorală pentru europarlamentare. În schimbul banilor, Stan i-a promis omului de afaceri contracte pe bani publici.

În urma solicitării ministrului Justiţiei, Comisa Juridică a Camerei a avizat pozitiv cererea privind arestarea preventivă a deputatului Ion Stan, însă această cameră legislativă nu s-a mai putut întruni pentru a da, la rândul său, un vot în acest sens.

- Un alt deputat, Olosz Gergely (UDMR), fost preşedinte ANRE în perioada 2007-2008 şi, în prezent candidat într-un colegiu din Covasna pentru un mandat de senator, a fost trimis în judecată pentru trafic de influenţă în formă continuată, alături de patru reprezentanţi ai unor firme, pe care i-ar fi ajutat să obţină contracte oneroase, cerând în schimb peste 500.000 de euro şi 400.000 de lei.

Dosarul a fost trimis pentru judecare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Procurorii arată, în rechizitoriul trimis instanţei, că în perioada mai 2010 - februarie 2011, Ion Bîrcină, Costin Iliescu, Cătălin Stan şi Ovidiu Ionel Badea s-au asociat cu scopul de a cumpăra influenţa lui Olosz Gergely, în vederea obţinerii de contracte oneroase pentru firmele a căror activitate o coordonau prin asociere.

Astfel, în perioada mai 2010 - 29 septembrie 2010, deputatul ar fi pretins, pentru sine şi pentru altul, de la cei trei suma de 516.000 de euro, disimulată într-un contract de consultanţă între SC Power Plus SRL, firmă controlată de grupul Bîrcină, şi o altă societate comercială tip off shore.

- Deputatul Monica Iacob-Ridzi, fost ministru al Tineretului şi Sportului în perioada decembrie 2008 - iulie 2009, candidat PP-DD într-un colegiu din Hunedoara, a fost trimisă în judecată, în mai 2011, alături de alte 11 persoane, pentru fapte de corupţie, într-un dosar legat de organizarea unor evenimente în cadrul Zilei Naţionale a Tineretului.

Monica Maria Iacob Ridzi este acuzată de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată dacă funcţionarul public a obţinut pentru altul un avantaj patrimonial, fals intelectual în legătură cu fapte de corupţie în formă continuată, participaţie improprie la infracţiunea de acces fără drept la un sistem informatic, săvârşită prin încălcarea măsurilor de securitate, participaţie improprie la infracţiunea de a modifica, şterge sau deteriora date informatice, fără drept.

Procesul în care este implicată Ridzi se află în derulare, în faza de audiere a martorilor.

- Senatorul Mircea Banias, care candidează la scrutinul de duminică într-un colegiile din Constanţa, a fost trimis în judecată, în aprilie, de către procurorii anticorupţie, în dosarul privind importurile ilegale din Portul Constanţa, alături de Eugen Bogatu, Laurenţiu Mironescu şi alte 36 de persoane, inspectori vamali, intermediari şi reprezentanţi ai unor firme.

Potrivit procurorilor, aceştia făceau parte dintr-un grup infracţional care controla activităţile de import-export din cadrul Direcţiei regionale vamale Constanţa, prin perceperea unor sume de bani pentru procesarea vamală a mărfurilor, indiferent dacă erau introduse licit sau ilicit.

Membrii grupării sunt acuzaţi de dare şi luare de mită, trafic de influenţă, evaziune fiscală, contrabandă, fals în înscrisuri sub semnătură privată, fals material în înscrisuri oficiale, fals intelectual, uz de fals, folosirea de documente falsificate la autoritatea vamală sau infracţiuni contra drepturilor de marcă industrială înregistrată.

Senatorul Mircea Banias este acuzat de iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup, trafic de influenţă, instigare la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial.

- De asemenea, deputatul PNL Relu Fenechiu, care doreşte să câştige un nou mandat în judeţul Iaşi, este inculpat în dosarul "Transformatorul", care se judecă la Înalta Curte de Casaţie şI Justiţie.

Relu Fenechiu este judecat pentru abuz în serviciu privind vânzarea unor transformatoare şi întreruptoare uzate şi vechi la preţuri de produse noi către SISEE Moldova, cu complicitatea fostei conduceri a instituţiei.

În dosarul cunoscut ca "Transformatorul", deputatul PNL Relu Fenechiu a fost trimis în judecată de procurorii DNA în luna iunie, fiind acuzat de complicitate la abuz în serviciu în formă calificată şi continuată, fapte comise în perioada în care a fost acţionar sau administrator la firmele SC Fene Grup SA, SC La Rocca SRL Iaşi şi SC Tehnorom SRL Iaşi.

Filiala de Întreţinere şi Servicii Energetice "Electrica Serv" SA - SISE Electrica Moldova s-a constituit parte civilă în această cauză, pentru suma reprezentând valoarea prejudiciului.

Pentru repararea pagubei cauzate s-a dispus instituirea sechestrului asigurator asupra bunurilor mobile şi imobile aparţinând inculpaţilor.

- Senatorul PSD Miron Mitrea, care candidează pentru un mandat de deputat în Vrancea a fost citat, în luna aprilie, la DNA în dosarul în care este cercetat pentru corupţie, retrimis de instanţă la procurori pentru completarea urmăririi penale.

În 31 ianuarie 2011, un complet de trei judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a decis restituirea dosarului senatorului PSD Miron Mitrea la Direcţia Naţională Anticorupţie, apreciind că există anumite vicii de procedură.

Decizia a fost contestată de DNA la completul de cinci judecători al ICCJ, care a stabilit restituirea dosarului la DNA.

Fost ministru al Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei în perioada 2000-2004, în prezent senator, Miron Mitrea a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie în 5 martie, fiind acuzat de luare de mită, instigare la fals material în înscrisuri oficiale şi uz de fals.

Alături de Miron Mitrea au mai fost trimişi în judecată fostul inspector şef adjunct al Inspectoratului de Stat în Construcţii (ISC), Irina Paula Jianu, precum şi fostul arhitect şef în cadrul Primăriei Voluntari, Nicolae Popescu.

Potrivit rechizitoriului, în perioada 2001- 2002, Miron Mitrea ar fi primit de la Irina Paula Jianu foloase necuvenite în cuantum de 9.274.202.542 lei vechi, în schimbul numirii şi menţinerii acesteia în funcţia de inspector-şef adjunct şi inspector şef al ISC.

Potrivit procurorilor anticorupţie, această sumă a reprezentat contravaloarea lucrărilor de construcţii, amenajare şi dotare efectuate, cu titlu gratuit şi în lipsa unor contracte de antrepriză sau subantrepriză, de societăţile Conimpuls, Vertcon, Durimpuls şi Regal Glass, toate din Bacău, la un imobil din judeţul Ilfov, proprietatea mamei lui Miron Mitrea.

- În august 2012, Direcţia Naţionala Anticorupţie (DNA) informa că procurorii anticorupţie din Cluj au început urmărirea penală faţă de deputatul Teodor Atanasiu, acuzat de trafic de influenţă, infractiunea de promisiune, oferire sau dare de bani, bunuri sau alte foloase în scopul de a determina alegătorul să voteze în cadrul referendumului din 29 iulie şi de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni.

Acesta candidează la alegerile de duminică pentru un mandat de senator într-unul din colegiile din judeţul Alba.

- Dan Voiculescu (PC), care şi-a depus candidatura din partea USL într-un colegiu din Bucureşti, este judecat într-un proces penal privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare.

Voiculescu şi-a anunţat, în iunie, demisia din Senat, spunând că motivul este respingerea unui proiect privind dublarea sancţiunilor pentru evaziune fiscală, gestul său determinând mutarea procesului privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare de la ICCJ la Tribunalul Bucureşti.

Voiculescu, declara, de asemenea, în documentul depus la dosarul de candidatură pentru mandatul de senator în Sectorul 4, că a fost colaborator al Securităţii, menţionând că "în prezent este deschisă o acţiune în justiţie pentru revizuirea deciziei de fond".

- Deputaţilor PDL Cristian Boureanu şi Dan Marian, candidaţi pentru noi mandate în judeţul Vaslui, li s-a întocmit dosar penal de către poliţiştii vasluieni pe motiv că ar fi oferit mici drept mită electorală spectatorilor unui meci de fotbal desfăşurat în Huşi.

Potrivit reprezentanţilor Inspectoratului de Poliţie al Judeţului (IPJ) Vaslui, dosarul penal în acest caz a fost întocmit în urma unei plângeri făcute de către unul dintre contracandidaţii lui Cristian Boureanu, care susţine că atât deputatul PDL cât şi colegul său de partid, Dan Marian, au încălcat legea alegerilor parlamentare.

În cauză, s-a întocmit dosar penal, care a fost înaintat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Huşi cu propunerea de declinare a competenţei către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, având în vedere calitatea de parlamentar a persoanelor reclamate.

- În cazul a doi parlamentari, Camera Deputaţilor a respins, în data de 11 septembrie, solicitările de aprobare a începerii urmăririi penale - Laszlo Borbely, candidat din partea UDMR în judeţul Mureş, şi Victor Paul Dobre, candidat din partea USL în judeţul Galaţi.

La începutul lunii aprilie, DNA a sesizat procurorul general să solicite Camerei Deputaţilor declanşarea procedurilor pentru obţinerea cererii de urmărire penale faţă de Borbely Laszlo, deputat şi ministru al Mediului, pentru două infracţiuni de trafic de influenţă şi fals în declaraţiile de avere, în formă continuată.

De asemenea, în 10 august, Parchetul de pe lângă ÎCCJ a cerut Camerei avizul pentru începerea urmăririi penale a fostului ministru al Administraţiei Victor Paul Dobre, care, alături de secretarul de stat Ioan Căbulea, au înaintat Curţii Constituţionale o adresă prin care precizau că MAI nu-şi poate asuma numărul de alegători.

În data de 2 noiembrie, preşedintele Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), Horia Georgescu, a declarat că 20-30 de parlamentari au probleme cu Legea ANI, fiind aşteptate, în perioada următoare, decizii ale instanţei în ceea ce îi priveşte. Georgescu a mai spus că hotărârile instanţei legate de respectivii parlamentari ar putea fi date în termene de "săptămâni sau de luni".

Mai mulţi deputaţi au fost declaraţi incompatibili de Agenţia Naţională de Integritate pentru că şi-au angajat rudele la cabinetele lor parlamentare.

În cazul deputatului UDMR Mate Andras-Levente ANI a cerut Parchetului instanţei supreme să cerceteze un posibil conflict de interese în cazul său, în condiţiile în care acesta şi-a angajat soţia la cabinetul parlamentar de circumscripţie.

În luna iunie, Curtea de Apel Bucureşti a respins contestaţia deputatei PSD Oana Niculescu Mizil faţă de o decizie a inspectorilor de integritate potrivit căreia aceasta a încălcat legea când şi-a angajat mama la biroul parlamentar.

Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a stabilit, în septembrie 2011, faptul că deputatul PSD Oana Niculescu Mizil Ştefănescu Tohme, a propus angajarea şi a avizat contractul individual de muncă privind angajarea mamei sale, Lidia Niculescu Mizil Ştefănescu, începând cu data de 29 aprilie 2009, în cadrul Biroului Parlamentar deţinut în Circumscripţia electorală 42 Bucureşti, încălcând, astfel, prevederile Legii 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei.

Senatorul PSD Sorin Lazăr a dat în judecată ANI, în decembrie 2011, după ce inspectorii de integritate au sesizat Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru conflict de interese, întrucât şi-ar fi angajat fiul în cadrul biroului său parlamentar din circumscripţia electorală 24 Iaşi.

Potrivit unei decizii luate de Curtea de Apel Oradea în martie 2012, deputata UDMR Csilla Peto se află în conflict de interese, instanţa respingând acţiunea parlamentarei deschisă împotriva Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI).

În noiembrie 2011, ANI a cerut Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să cerceteze pentru conflict de interese şase deputaţi, între care şi reprezentanta UDMR Csilla-Maria Peto.

În urma evaluărilor începute în noiembrie 2010, ANI a constatat că Csilla-Maria Peto a propus angajarea şi a avizat contractul individual de muncă privind angajarea fiicei sale, Dalma Csilla Peto în cadrul biroului parlamentar deţinut în circumscripţia electorală 5 Bihor.

De asemenea, ANI a constatat că deputatul Sonia-Maria Drăghici a propus angajarea şi a avizat contractul individual de muncă privind angajarea fiului său, Doru Vladimir Drăghici, în cadrul biroului parlamentar deţinut în circumscripţia electorală 5 Bihor.

Inspectorii de integritate au sesizat Parchetul instanţei supreme cu privire la faptul că deputaţii Ioan Cindrea (PSD) şi Karoly Kerekes (UDMR) şi-au angajat rudele în cadrul birourilor parlamentare proprii, încălcând astfel regimul conflictului de interese.

În urma evaluărilor începute în luna noiembrie 2010, s-a constatat că Ioan Cindrea, deputat PSD, a propus angajarea şi a avizat contractul individual de muncă privind angajarea soţiei sale, Amalia Cindrea, în cadrul biroului parlamentar deţinut în circumscripţia electorală 34 Sibiu. Beneficiul obţinut în perioada 05.10.2009 - 01.02.2011 de către aceasta a fost de 35.061 lei (aproximativ 8.138 euro), mai informa ANI.

În ceea ce-l priveşte pe Karoly Kerekes, deputat UDMR, acesta a propus angajarea şi a avizat contractul individual de muncă privind angajarea fiului său, Szilard Kerekes, în perioada 2006 - 2010, şi a soţiei sale, Ildiko Susana Kerekes, în perioada 2004 – 2009, în cadrul biroului parlamentar deţinut în Circumscripţia electorală 28 Mureş. Beneficiul obţinut în perioada 2004 - 2010 de către cei doi a fost de 99.083 lei (aproximativ 23.000 de euro).

În cele două cazuri, ANI a sesizat Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu privire la posibila săvârşire de către cei doi deputaţi a infracţiunii de conflict de interese.

ANI a cerut PICCJ să îl cerceteze pe deputatul Ghervazen Longher, care a propus angajarea şi a avizat încheierea contractelor individuale de muncă privind angajarea fratelui său, Iosif Longher, la biroul său parlamentar. Beneficiul patrimonial obţinut de către Iosif Longher a fost de 31.402 de lei (aproximativ 7.477 de euro).

La rândul său, Marian Neacşu a propus angajarea şi a avizat contractul individual de muncă privind angajarea fiicei sale, Cristina Monica Neacşu, la biroul său parlamentar din circumscripţia electorală 23 Ialomiţa, ANI sesizându-se şi în cazul său. Beneficiul patrimonial obţinut de către Cristina Monica Neacşu a fost de 16.642 de lei (aproximativ 3.962 de euro).

ANI constata o posibilă situaţie de conflict de interese şi în cazul lui Vasile Ghiorghe Gliga, care a propus angajarea şi a avizat contractul individual de muncă privind angajarea soţiei sale, Elena Gliga, în cadrul biroului parlamentar - circumscripţia electorală 2 Mureş. Beneficiul patrimonial obţinut de către Elena Gliga a fost de 27.095 de lei (aproximativ 6.451 de euro).

Şi în acest caz inspectorii de integritate au dispus sesizarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu privire la posibila săvârşire a infracţiunii de conflict de interese.

Senatorul PSD Ecaterina Andronescu a câştigat, în schimb, la Curtea de Apel Bucureşti procesul cu ANI privind conflictul de interese, deoarece a fost în timpul mandatului de ministru al Educaţiei şi manager în cadrul unui proiect POSDRU, funcţie în baza căreia a încasat aproape 40.000 de lei, instanţa dispunând anularea deciziei Agenţiei.

Instanţa Curţii de Apel Bucureşti a admis cererea Ecaterinei Andronescu şi a dispus anularea deciziei Agenţiei Naţionale de Integritate din iunie 2011, potrivit căreia, în timpul mandatului acesteia de ministru al Educaţiei, a fost şi manager în cadrul unui proiect.

Totodată, Ecaterina Andronescu a formulat şi o cerere de suspendare a efectelor raportului ANI privind conflictul de interese până la o decizie definitivă privind anularea documentului, solicitare care urmează să se judece la Curtea de Apel.

Deputatul Florin Costin Pâslaru a fost declarat, în acest mandat, incompatibil de către ANI din cauza angajării fiului său Florin Alexandru Ioan Pâslaru, la biroul său parlamentar din circumscripţia electorală 18 Galaţi. Beneficiul patrimonial obţinut de către Florin Alexandru Ioan Pâslaru a fost de 21.662 de lei (aproximativ 5.158 de euro).

Ulterior, acesta a fost declarat incompatibil şi de către Tribunalul Galaţi.

Cu toate acestea, deputatul candidează din nou deoarece a câştigat recursul făcut la Curtea de Apel Galaţi şi, astfel, rămâne în cursa pentru alegerile parlamentare.

Magistraţii Curţii de Apel Galaţi i-au admis recursul la hotărârea Tribunalului de anulare a deciziei BEJ prin care îi fusese admisă noua candidatură.