Băsescu insistă la negocierea bugetului pentru decuplarea alocărilor pe coeziune de absorbţie

Această corelare apare menţionată în paragraful 45 din propunerea de alocare a bugetului european înaintată de preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, fiind considerată discriminatorie de către partea română deoarece singularizează România.

Paragraful 45 prevede alocarea unui plus de maxim 15% pe Politica de Coeziune pentru ţările care se află la o rata de absorbţie de mai puţin de 60% din media europeană, în prezent de 33%. România are o rată de absorbţie actuală de circa 9,7% pe coeziune şi este singura ţară UE căreia i s-ar putea aplica această plafonare pe fondurile de coeziune, pierderea fiind de aproximativ 5 miliarde faţă de alocarea iniţială din propunerea de buget a Comisiei.

Rămâne de văzut care vor fi şansele realizării acestui obiectiv în negocierea aflată în derulare, cel mai probabil paragraful 45 urmând să rămână în vigoare, însă cu o altă formulă de plafonare, au menţionat sursele.

Preşedintele Băsescu a insistat joi, în întrevederea cu Van Rompuy, şi la reuniunea de lucru din cursul nopţii pentru ca plăţile interne pe hectar să crească cu 50% până în 2016 faţă de nivelul actual, aflat la 117 euro la hectar arabil, de exemplu. În 2016 s-ar ajunge astfel la o subvenţie la hectar pentru fermierii români de circa 183 de euro.

Totodată, România urmăreşte în negociere şi menţinerea pe exerciţiul 2014-2020 a unei cofinanţări de 85% pe fondurile de coeziune, dar şi o prelungire a excepţiei de 95% aplicată României în prezent. Un alt obiectiv al României este eligibilitatea TVA pentru o parte a proiectelor cu fonduri europene.

Realizarea cofinanţării de 85% faţă de 75% cât a propus iniţial Van Rompuy şi eligibilitatea TVA ar asigura o economie anuală la bugetul de stat de circa 2,3 miliarde de euro în perioada 2014-2020, au precizat sursele europene menţionate.

De asemenea, România vizează şi alocarea de prefinanţări de 7% faţă de 2% cât a propus Van Rompuy iniţial, au mai menţionat sursele MEDIAFAX.

Preşedintele Consiliului European le-a prezentat joi noapte liderilor europeni o nouă propunere faţă de cea înaintată în urmă cu o săptămână. În noua sa propunere, Van Rompuy a menţinut propunerea iniţială a unui buget de circa 970 de miliarde de euro, reprezentând 1,01% din PIB-ul european, mulţumindu-se însă să taie mai puţin decât în varianta anterioară fondurile alocate Politicii Agricole Comun şi Politicii de Coeziune, a relatat AFP.

S-au acordat 8 miliarde în plus Politicii agricole comune (PAC) şi 10,6 miliarde politicii de coeziune pentru statele mai sărace din UE.

Noua propunere Van Rompuy scade însă 13 miliarde din fondurile alocate bugetului pentru dezvoltare şi infrastructuri mari şi 5 miliarde de euro de la bugetul prevăzut pentru acţiuni exterioare pentru a elimina din reducerile aduse politicii de coeziune în favoarea statelor cele mai sărace şi Politicii agricole comune (PAC), au indicat aceste servicii.

Prima sa propunere reuşise să reducă 75 de miliarde de euro din cererea de 1.047 miliarde de euro a Comisiei, reducerea fiind ameliorată pe noua propunere la circa 70 de miliarde.

Pe prima propunere PAC pierdea 25,5 miliarde de euro dintre care 13,5 pentru fondurile destinate ajutoarelor directe pentru agricultori şi intervenţiilor pe pieţe. Aceste reduceri au fost denunţate de către francezi ca fiind inacceptabile, a precizat AFP.

Coeziunea pierdea la rândul său 29 de miliarde.

Cancelarul german Angela Merkel a declarat vineri că nu crede în posibilitatea ajungerii la un acord asupra bugetului european la summitul de la Bruxelles, poziţiile exprimate fiind prea îndepărtate, a relatat AFP.

Premierul britanic David Cameron a apreciat că noua propunere de buget pentru perioada 2014-2020 prezentată joi seara de către preşedintele UE Herman Van Rompuy nu aduce un "progres suficient", vineri, în a doua zi a summitului european, la Bruxelles, relatează AFP

"Nu este momentul de mici cârpeli. Nu este vorba despre deplasarea unor bani de la un capitol bugetar la altul. Avem nevoie să tăiem cheltuielile pe care nu ni le putem permite. Este ceea ce se întâmplă la noi şi este ceea ce trebuie să se întâmple şi aici", a declarat Cameron.