Decizia în dosarul Poşta Română, amânată de instanţa supremă pentru 27 noiembrie

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a finalizat în 13 noiembrie dezbaterile în dosarul Poşta Română, judecătorii anunţând atunci că sentinţa va fi pronunţată în 20 noiembrie.

Marţi, instanţa supremă a amânat decizia în acest dosar pentru 27 noiembrie.

La ultimul termen de judecată, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a cerut instanţei supreme condamnarea foştilor miniştri Zsolt Nagy şi Tudor Chiuariu, precum şi a foştilor şefi din Compania Poşta Română Dan Mihai Toader, Emanoil Lepădatu şi Andrei Marinescu la pedepse în regim de detenţie pentru faptele lor, în vreme ce pentru Ioan Folfă a susţinut că se poate stabili o pedeapsă la închisoare cu suspendarea executării.

Avocatul fostului ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei a arătat, în pledoaria sa, că Zsolt Nagy "nu a iniţiat" acea hotărâre de guvern, ci "doar a semnat-o la rugămintea factorilor de decizie din Secretariatul General al Guvernului".

El a precizat că ar fi o gravă încălcare a separaţiei puterilor în stat dacă judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ar desfiinţa în cadrul acestui proces acea hotărâre de guvern. Avocatul a adăugat că respectiva hotărâre de guvern "este în vigoare şi acum", arătând totodată că acest proces este, în opinia sa, "o glumă proastă".

La rândul său, avocatul fostului ministru al Justiţiei Tudor Chiuariu a spus că trebuiau chemaţi la acea vreme la DNA toţi ceilalţi membri ai Cabinetului care au aprobat HG ce face obiectul acestui dosar, pentru a da câte o declaraţie, iar ulterior să se procedeze la anularea ei.

Dan Mihai Toader, fost directorul general al Companiei Naţionale Poşta Română (CNPR), Andrei Marinescu, fost director executiv al Direcţiei de Dezvoltare Strategică a CNPR, Emanoil Lepădatu, fost director economic executiv al CNPR, foştii miniştri Zsolt Nagy şi Tudor Chiuariu, precum şi Ioan Folfă au fost trimişi în judecată în decembrie 2010, pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, cu consecinţe deosebit de grave, dacă funcţionarul public a obţinut pentru altul un avantaj patrimonial şi stabilirea, cu intenţie, a unei valori diminuate faţă de valoarea comercială reală a bunurilor aparţinând instituţiilor publice, cu ocazia unei operaţiuni comerciale, privind înstrăinarea unui teren din Calea Victoriei 133-135 din Capitală.

Potrivit Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în perioada anilor 2005 - 2007, printr-un şir de acte nelegale, reprezentanţii Poştei ar fi contribuit la trecerea unui imobil din proprietatea publică a statului în proprietatea privată a SC Imopost Developments SA, demers în care au fost implicaţi şi cei doi membri ai Guvernului, prin emiterea unui act normativ cu scopul de a "clarifica" situaţia juridică a terenului şi a favoriza astfel societatea.

Prejudiciul cauzat statului prin înstrăinarea în mod ilegal a imobilului din Calea Victoriei nr.133-135 este în valoare de 8.619.787 euro, reprezentând valoarea de piaţă a terenului. Prejudiciul s-a raportat la valoarea terenului liber de construcţii din care s-a scăzut costul demolării clădirii, întrucât clădirile existente pe teren au fost demolate de către SC Imopost SA, potrivit DNA.

Procurorul de caz a recunoscut, în rechizitoriul prin care au fost trimişi în judecată cei doi foşti miniştri că din probe nu rezultă că aceştia au cunoscut faptul că imobilul a fost subevaluat cu ocazia aducerii ca aport la capitalul social al SC Imopost Developments SA, în mod indirect, ca efect al avizării HG 377/2007, asigurându-se şi beneficiile rezultate în urma subevaluării imobilului din Calea Victoriei.

Potrivit DNA, SC Imopost Developements SA s-a constituit la 26 iulie 2005, fiind creată ca un parteneriat între CN Poşta Română SA, SC Procema SA, SC Comnord SA şi două persoane fizice, în scopul demolării unor clădiri existente pe terenul din Bucureşti, Calea Victoriei 133-135 şi edificarea unui imobil cu funcţiuni multiple. La data de 19 iulie 2005, conducerea Poştei Române a aprobat ca imobilul din Calea Victoriei 133-135 să fie adus de CN Poşta Română S.A. ca aport în natură la capitalul social al societăţii nou înfiinţate.

Astfel, cu ocazia aportării imobilului la SC Imopost Developements SA, Mihai Toader, Emanoil Lepădatu şi Andrei Marinescu au subevaluat imobilul din Calea Victoriei 133-135, stabilind cu intenţie o valoare diminuată faţă de valoarea comercială reală a imobilului, susţin procurorii.

Trecerea efectivă a imobilului din patrimoniul Poştei Române în cel al SC Imopost Developements SA trebuia însoţită de o evaluare a terenului, astfel că firma lui Ioan Folfă, SC Topcadex 99 SRL, a întocmit un Raport de evaluare a acestui teren, datat 21 iulie 2005, prin care a fost stabilită o valoarea imobiliară mult mai mică decât cea reală, diferenţa rezultată din subevaluare fiind de 3.652.244 euro, potrivit DNA.

Totodată, procurorii DNA au arătat că, având în vedere că exista un litigiu pe rolul Curţii de Apel cu privire la dreptul de proprietate al Poştei Române asupra terenului, respectiv că făcea parte din categoria bunurilor proprietate publică ale statului şi deci nu putea fi înstrăinat, Zsolt Nagy, în calitate de ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, a iniţiat şi a avizat proiectul unei hotărâri de guvern prin care să se clarifice acest aspect. Acest minister coordona activitatea Poştei Române în virtutea faptului că, până în anul 2006, statul român, prin Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologia Informaţiei, era acţionar unic al CNPR, iar din anul 2006, acţionar majoritar.

Procurorii au precizat că Zsolt Nagy a întocmit nota de fundamentare şi proiectul HG 377/2007 pentru modificarea Hotărârii Guvernului 550/1996 privind transmiterea unui imobil în administrarea Companiei Naţionale "Poşta Română" - S.A. Prin această Hotărâre de Guvern s-a stabilit că "imobilul care face obiectul acestui act nu avea destinaţie publică şi nu era afectat uzului sau interesului public", fiind eliminat cuvântul "publică" din HG 550/1996.

"La scurt timp, omologul său din cadrul Ministerului Justiţiei, inculpatul Chiuariu Tudor Alexandru a avizat acest proiect de hotărâre de guvern cu ignorarea opiniei specialiştilor din subordine care susţinuseră că acest demers este ilegal", mai arăta DNA.

La data de 25 aprilie 2007, Guvernul a adoptat HG 377/2007. Prin aceasta, SC Imopost Developements SA a obţinut un avantaj patrimonial constând în dreptul de proprietate asupra imobilului din Calea Victoriei nr.133-135 şi, în mod indirect, Consorţiul SC Procema SA - SC Comnord SA a obţinut beneficiile rezultate în urma subevaluării imobilului cu ocazia aducerii ca aport la capitalul social al SC Imopost Developements SA, a mai arătat DNA.