Peste 20 la sută dintre minorele violate anul trecut aveau între cinci şi nouă ani

Studiul privind abuzurile sexuale împotriva minorilor prezintă date despre agresori, dar şi despre victimele acestora şi arată că în anul 2011 majoritatea cazurilor de abuz sexual au fost din categoria violului (37,1 la sută) şi raportului sexual cu un minor (54,6 la sută).

De asemenea, 7,3 la sută dintre cazurile în care au fost implicaţi minori au fost de corupere sexuală, 4,7 la sută de incest, 1,2 la sută de perversiune sexuală şi 0,6 la sută de seducţie.

În total au fost identificaţi 565 de agresori sexuali şi 524 de victime.

Dintre agresorii identificaţi, 218 au comis infracţiuni de viol, iar 306 au fost învinuiţi pentru raport sexual cu un minor.

"Cei mai mulţi abuzatori erau cetăţeni români (99,6 la sută), bărbaţi (99,3 la sută), doar patru femei fiind implicate în cazuri de viol în care victima era minoră. Totodată, 60 la sută dintre aceştia provin din mediul rural", se arată în studiu.

În ceea ce priveşte vârsta, aproape jumătate dintre violatori (45,5 la sută) aveau peste 24 de ani, aproximativ un sfert (24 la sută) erau minori, iar 30,3 la sută aveau între 18 şi 24 de ani.

În cazul raportului sexual cu un minor, autorii sunt în general tineri, şapte din zece având sub 25 de ani. De asemenea, aproape o cincime dintre persoanele învinuite sunt minore, în timp ce jumătate dintre ele au între 18 şi 24 de ani.

"Puţini dintre violatori fuseseră înregistraţi cu probleme medicale de natură psihiatrică, majoritatea din categoria tulburărilor de personalitate şi retardului mental, în timp ce numai trei dintre autorii raporturilor sexuale cu un minor sufereau de astfel de afecţiuni", se mai arată în studiu.

Iniţiatorii studiului au mai ajuns la concluzia că în 26,2 la sută dintre cazuri cauza a fost lipsa de supraveghere a victimei, iar în 17,1 la sută dintre situaţii s-a constatat că minorul nu beneficia de îngrijire, educaţie şi supraveghere adecvate din partea familiei.

O altă circumstanţă este relaţia pe care agresorul o avea cu victima, în 23,2 la sută dintre cazuri cei doi locuiau în aceeaşi casă, iar în alte 11 la sută din cazuri, agresorul era prieten cu familia victimei.

În cazul raportului sexual cu un minor, impactul lipsei de îngrijire, educaţie şi supraveghere este cu atât mai pregnant, fiind identificat ca factor favorizant în aproximativ o treime dintre cazuri. De asemenea, într-o cincime dintre situaţii de acest tip, fetele pleacă de acasă pentru a locui cu "agresorul".

Autorii raporturilor sexuale cu un minor invocă cel mai adesea (53,2 la sută) consimţământul victimei sau necunoaşterea vârstei victimei (14,3 la sută).

Dintre cele 524 de victime ale infracţiunilor de natură sexuală, 186 au fost violate. Studiul mai arată că 273 de infracţiuni erau din categoria relaţiilor sexuale cu un minor.

"Mai mult de o cincime (22,6 la sută) dintre victimele violului au vârstă extrem de scăzută, între cinci şi nouă ani, în timp ce procente aproximativ egale dintre victimele violului se situează în intervalele de vârstă 10 - 13 ani (38,4 la sută) şi 14 - 17 ani (39 la sută). S-a constatat că raporturile sexuale cu minori s-au produs cel mai frecvent în locuinţa autorului (47,8 la sută), în locuinţa victimei (13,8 la sută) sau în diverse locaţii exterioare (18,6 la sută). În cazul violului, 33 la sută s-au produs în spaţii exterioare, 27,7 la sută în locuinţa autorului şi 17,5 la sută în locuinţa comună a victimei şi autorului", se mai arată în studiul citat.

Printre cauzele comportamentului sexual infracţional specialiştii au identificat: disfuncţii în mediul familial, carenţe ale sistemului educaţional, slaba reprezentare şi susţinere a instituţiilor specializate în reintegrarea persoanelor cu comportament deviant, incidenţa tulburărilor psihice, condiţiile socio-economice precare şi sexualizarea societăţii.

Studiul privind abuzurile sexuale împotriva minorilor a fost prezentat în cadrul dezbaterii "Violenţa faţă de copii şi tineri - manifestări, cauze şi măsuri de prevenire", realizată de FICE România.

În acelaşi context, preşedintele Federaţiei Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Copil (FONPC), Bogdan Simion, a arătat că România nu are date recente privind violenţa asupra copilului, ultimele studii în acest sens fiind făcute în anii 2001 - 2002.

Potrivit unui studiu al Organizaţiei Naţiunilor Unite privind violenţa asupra copiilor, citat de Bogdan Simion, la nivel global, peste 40 de milioane de copii sub 15 ani cad victime ale violenţei în fiecare an şi, în fapt, 97 la sută dintre ei nu beneficiază de aceeaşi protecţie legală împotriva violenţei ca şi adulţii.

Preşedintele FONPC a mai spus că doar 17 ţări din întreaga lume au interzis prin lege orice formă de pedeapsă fizică sau tratament umilitor împotriva copilului, iar pedepsele fizice în şcoli nu au fost nici până acum suprimate în 106 ţări ale lumii.

Acelaşi raport ONU mai arată că între 20 şi 65 la sută dintre copiii de vârstă preşcolară sunt intimidaţi fizic sau verbal, pedeapsa fizică fiind o practică curentă în şcoli într-un număr mare de ţări.

De asemenea, 126 de milioane de copii din întreaga lume muncesc în condiţii periculoase şi 150 de milioane de fete şi 73 de milioane de băieţi din întreaga lume sunt anual violaţi sau supuşi la agresiuni sexuale.

Bogdan Simion a mai atras atenţia că deşi România se află printre puţinele ţări în care legislaţia interzice folosirea pedepselor fizice asupra copilului, mare parte a românilor încă sunt de părere că "bătaia e ruptă din rai" şi jumătate dintre părinţi folosesc bătaia ca metodă de disciplinare.

De asemenea, el a precizat că studiile vechi arătau că în 75 la sută din şcoli se înregistrează fenomene de violenţă, iar 48,1 la sută dintre copiii instituţionalizaţi afirmau că sunt pedepsiţi prin bătaie.