Malghinov: Chestiunea Tezaurului nu este atât de simplă pe cât pare

"Această chestiune este o chestiune istorică şi nu este atât de simplă pe cât pare. Recunoaşterea importanţei discutării acestei chestiuni a stat la baza înfiinţării în anul 2003 a unei comisii speciale de istorici, care să dezbată acest subiect. Cel mai important aspect aici este legat de alegerea formatului corect. Chestiunile istorice sunt foarte complexe (...) Nu cred că există o persoană importantă, care să poată spună dacă există sau nu. Am citit declaraţia ministrului de Externe, care specifică că tezaurul există”, a afirmat Malghinov, într-un interviu difuzat duminică la „După 20 de ani”, la PRO TV.

El a subliniat că nu reprezintă un format corespunzător Consiliul Europei, unde s-a adoptat o rezoluţie care recomandă Moscovei continuarea dialogului cu România privind Tezaurul. „Am văzut încercarea deputaţilor români de a include o prevedere în acest sens în rezoluţia Consiliului Europei. Dar Consiliul Europei nu reprezintă formatul corespunzător. Când începe politizarea, încep discuţii inutile. Aceste chestiuni s-au discutat în anul 2003. Istoricii sunt cei care trebuie să se aşeze la aceeaşi masă, să discute această chestiune", a argumentat Malghinov.

Potrivit acestuia, următoarea întâlnire a Comisiei mixte de istorici care analizează şi problema Tezaurului a fost fixată pentru martie 2013, la Bucureşti, însă politizarea blochează şi discuţiile în acest cadru.

"La sfârşitul lunii octombrie a avut loc o întâlnire între preşedinţii Comisiei şi s-a stabilit că întâlnirea istoricilor va avea loc în luna martie. Din câte ştiu, s-a întâlnit acum cinci ani sau acum şase ani. O altă întâlnire nu a avut loc. Ascultaţi-mă puţin, şi aici este nevoie de un anumit climat, astfel încât istoricii să se poată aşeza şi discuta. Dar atunci când discuţiile se transferă în plan politic, devin iritaţi, aici, acolo şi nu mai există un dialog, un schimb de opinii constructiv", a spus Malghinov.

Ambasadorul rus a insistat că discuţiile pe această temă trebuie purtate numai la nivelul Comisiei de istorici.

"Fiind istorici de profesie, vor avea cu ei probabil anumite documente şi vor discuta probabil pe marginea acestor documente. Este o chestiune care trebuie soluţionată la nivel de profesionişti. Nu pot fi rezolvate la nivel de menaj chestiuni cu o anumită vechime", a mai spus el.

Ministrul Afacerilor Externe Titus Corlăţean a declarat pe 28 octombrie că Tezaurul României este "în mod indubitabil" la Moscova, iar recuperarea acestuia rămâne o prioritate pentru MAE, însă şansele realizării acestui obiectiv depind de realizarea unui "dialog politic funcţional" cu Federaţia Rusă.

"În 2017 se vor fi făcând o sută de ani de când tezaurul României este la Moscova şi este acolo, în mod indubitabil. Faptul că de-a lungul anilor au existat mici gesturi ale «fratelui mai mare», între ghilimele, din acel moment, Uniunea Sovietică, care a transmis nişte piese din tezaurul românesc la Bucureşti, reprezintă o confirmare, dacă mai aveam nevoie", a declarat Corlăţean.

De asemenea, şeful diplomaţiei a punctat că şansele recuperării Tezaurului depind de realizarea unui dialog politic funcţional cu Moscova, care nu trebuie acuzat în politica internă.

"Şansele depind de modul în care vom şti să construim o relaţie politică funcţională, pentru că un astfel de subiect poate avea o evoluţie pozitivă în măsura în care ai un dialog politic. Dacă nu-l ai, să nu ne aşteptăm la progrese, la evoluţii pe această linie. Deci interesul pentru o relaţie funcţională politică, fără să fim acuzaţi că suntem vânduţi ruşilor sau alte prostii şi bazaconii pe care le-am mai auzit, inclusiv în campania de referendum, interesele vizează în primul rând interesele statului român, fie că vorbim de lucruri care au valoare simbolică extraordinară - tezaurul României - lucru care se transmite din generaţie în generaţie de diplomaţi români, lucruri care se transmit la Banca Naţională din guvernator în guvernator, lucruri care se transmit şi nu le uităm, şi ne interesează, şi constituie o prioritate", a spus ministrul de Externe.

El a arătat că deşi a reprezentat un "episod tensionat" adoptarea în urmă cu o lună de către APCE a raportului cu un amendament propus de parlamentarii români care solicita Moscovei să continue dialogul în problema Tezaurului, a avut loc o întâlnire a copreşedinţilor comisiei privind unele aspecte ale relaţiei istorice româno-ruse, întrevedere care a însemnat redemararea unui dialog "îngheţat de mulţi ani" şi în care s-a convenit revenirea la problemele de fond.

"Această întâlnire a fost prima după multă vreme. Este o redemarare, dacă doriţi, a unui dialog care a fost îngheţat foarte mulţi ani (...) A fost o primă întâlnire, care şi-a stabilit ca într-o perioadă următoare - şi aici intervine domeniul de mai mare discreţie - de a putea intra din nou în chestiuni de fond", a afirmat Corlăţean.

Copreşedinţii Comisiei Comune româno-ruse pentru studierea problemelor izvorâte din istoria relaţiilor bilaterale s-au întâlnit la Moscova, în urmă cu trei săptămâni, fiind convenită elaborarea unui raport de etapă, care va fi adoptat cu prilejul proximei reuniuni, în luna martie a anului 2013.

Această comisie, a cărei funcţionare este prevăzută de cadrul bilateral al Tratatului politic de bază încheiat în 2003, a avut trei reuniuni, în 2004, la Bucureşti, şi 2005 şi 2006 la Moscova.