Campania electorală pentru alegerile parlamentare începe vineri

Candidaţii la alegeri nu vor mai putea oferi alegătorilor alimente, băuturi sau produse din tutun, ci doar mărfuri nealimentare în valoare de până la 10 lei şi obiecte de propagandă electorală precum calendare, pixuri, brichete, DVD-uri, tricouri, pungi, mănuşi inscripţionate cu însemne electorale, conform unei OUG adoptate în această săptămână.

În categoria bunurilor interzise au fost incluse alimentele, băuturile alcoolice sau nealcoolice, produsele din tutun sau mărfurile nealimentare, exceptate fiind doar materiale şi obiecte de propagandă electorală precum afişe, pliante, cărţi poştale, calendare, caiete, ilustrate, pixuri, brichete, chibrituri, insigne, ecusoane, DVD-uri, fanioane, steaguri, căni, pungi, tricouri, şepci, eşarfe, fulare, veste, fesuri, mănuşi, pelerine, jachete inscripţionate cu însemnele electorale ale formaţiunii politice sau candidaţilor.

Sunt exceptate şi alte obiecte de propagandă electorală inscripţionate cu însemnele electorale ale formaţiunii politice sau candidaţilor a căror valoare nu depăşeşte 10 lei fără TVA pentru fiecare articol, fără însă să poată face parte din categoria alimentelor, băuturilor alcoolice sau nealcoolice şi produselor din tutun.

CNA a adoptat, recent, o decizie legată de desfăşurarea campaniei. Astfel, candidaţii la alegerile parlamentare se vor putea exprima, contra cost, în emisiunile de promovare electorală şi în spoturile electorale difuzate de televiziunile şi radiourile private, dar vor avea acces gratuit la posturile publice.

Potrivit documentului, campania electorală la posturile de radio şi de televiziune, publice şi private, inclusiv de televiziune prin cablu, începe pe 9 noiembrie, ora 0.00, şi se încheie în ziua de 8 decembrie, ora 7.00.

Accesul candidaţilor la posturile publice de televiziune şi radio este gratuit, iar repartizarea timpilor de antenă se face potrivit legii electorale.

În emisiunile de promovare electorală, candidaţii (şi reprezentanţii lor) îşi promovează propria candidatură, programele politice şi activităţile de campanie electorală. În situaţia transmiterii în direct a unor activităţi de campanie, acestea se vor încadra în timpii de antenă acordaţi fiecărui competitor electoral. Emisiunile de promovare electorală trebuie să fie marcate pe toată durata desfăşurării lor cu sintagma "publicitate electorală".

În emisiunile de dezbatere electorală - în care radiodifuzorii pun în discuţie programele electorale şi temele de interes public legate de campania electorală, cu participarea candidaţilor sau a reprezentanţilor declaraţi ai competitorilor electorali - accesul candidaţilor şi al reprezentanţilor lor este gratuit. Aceste emisiuni vor fi marcate cu sintagma "dezbatere electorală".

Totodată, posturile de televiziune şi radio trebuie să asigure "o distincţie clară" între emisiunile de dezbatere şi cele de promovare electorală, prin format şi prezentator. Radiodifuzorii sunt obligaţi să precizeze calitatea în care se exprimă persoanele invitate în emisiuni, cum ar fi cea de candidat, susţinător sau reprezentant al candidatului.

Potrivit deciziei, posturile de radio şi de televiziune private, inclusiv de televiziune prin cablu, care vor reflecta campania electorală au obligaţia să comunice CNA implicarea lor în campanie, lista emisiunilor electorale pe care le vor realiza, precum şi intervalele de timp de difuzare a respectivelor emisiuni, până cel mai târziu în 8 noiembrie.

Pe de altă parte, tarifele pe emisiune şi pe unitate de timp ale fiecărui post privat de radio şi de televiziune, inclusiv de televiziune prin cablu, vor fi făcute publice şi vor fi aceleaşi pentru toţi competitorii, se precizează în Decizia CAN.

TVR va difuza în campania pentru alegerile parlamentare emisiuni de promovare electorală, în zilele de luni, miercuri şi joi, şi emisiuni de dezbatere electorală, în zilele de marţi şi vineri.

Conform Legii 35/2008, candidaţii, partidele politice, cât şi cetăţenii cu drept de vot au dreptul ca în campania electorală să îşi exprime opiniile în mod liber şi fără nicio discriminare, prin mitinguri, adunări, utilizarea televiziunii, radioului, a presei scrise, a mijloacelor electronice şi a celorlalte mijloace de informare în masă.

Legea precizează că mijloacele folosite în campania electorală nu pot contraveni ordinii de drept şi că în timpul campaniei electorale candidaţii au acces gratuit la serviciile publice de radio şi televiziune.

În legea electorală se menţionează că, în perioada electorală, în cazul prezentării de sondaje de opinie cu conţinut electoral, acestea trebuie însoţite, printre altele, de informaţii referitoare la cine a solicitat şi cine a plătit efectuarea sondajului.

De asemenea, televotul sau anchetele făcute pe stradă în rândul electoratului nu trebuie să fie prezentate ca reprezentative pentru opinia publică sau pentru un anumit grup social ori etnic.

Potrivit legii electorale, cu 48 de ore înainte de ziua votării este interzisă prezentarea de sondaje de opinie, televoturi sau anchete făcute pe stradă.

În ziua votării este interzisă prezentarea sondajelor realizate la ieşirea de la urne, înainte de închiderea votării.

În legislaţia electorală se menţionează că primarii sunt obligaţi ca după expirarea termenului de depunere a candidaturilor, dar până la începerea campaniei electorale, să stabilească şi să asigure prin dispoziţie locuri speciale pentru afişajul electoral.

Locurile speciale pentru afişaj trebuie să fie stabilite în locuri publice frecventate de cetăţeni, astfel încât competitorii electorali să le poată folosi fără stânjenirea circulaţiei pe drumurile publice şi a celorlalte activităţi din localităţile respective. În prealabil, primarii sunt obligaţi să asigure înlăturarea din spaţiul public a oricăror materiale de propagandă electorală rămase de la campaniile electorale precedente.

Legea 35/2008 prevede că utilizarea locurilor speciale pentru afişaj electoral este permisă numai pentru partidele politice care participă la alegeri, iar Poliţia, inclusiv poliţia comunitară, este obligată să asigure integritatea panourilor şi a afişelor electorale.

Prevederile legale stipulează că este interzisă utilizarea de către partidul politic care participă la alegeri a locurilor speciale pentru afişaj electoral astfel încât să împiedice folosirea acestora de către un alt partid care participă la scrutin. În alte locuri decât cele special amenajate, afişajul electoral este permis numai cu acordul proprietarilor sau, după caz, al deţinătorilor.

Legea electorală interzice afişele electorale care combină culorile într-o succesiune care reproduce drapelul României sau al altui stat.

Birourile electorale de circumscripţie veghează la corecta desfăşurare a campaniei electorale în circumscripţia electorală în care funcţionează, soluţionând plângerile ce le sunt adresate cu privire la împiedicarea unui partid politic care participă la alegeri de a-şi desfăşura campania electorală potrivit legii şi cu respectarea deontologiei electorale.

Legea stipulează că, dacă biroul electoral de circumscripţie consideră, cu ocazia soluţionării plângerii, că este necesară luarea unor măsuri administrative sau aplicarea unor sancţiuni contravenţionale ori penale, acesta sesizează autorităţile competente.

Legea pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului stabileşte că distrugerea, deteriorarea, murdărirea, acoperirea prin scriere sau în orice mod a listelor electorale, a platformelor program afişate sau a oricăror alte afişe ori anunţuri de propagandă electorală tipărite constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 la 2.500 lei.

Cu aceeaşi amendă va fi sancţionată oricare încălcare a celorlalte reguli privind afişajul electoral, precum şi organizarea acţiunilor de campanie electorală în unităţile militare.

Introducerea spoturilor publicitare electorale în alte emisiuni decât cele electorale constituie, de asemenea, contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 la 2.500 lei. În acest caz, constatarea contravenţiei este făcută de Consiliul Naţional al Audiovizualului, care se autosesizează sau poate fi sesizat de către cei interesaţi.

Legea prevede că promisiunea, oferirea sau darea de bani, bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze un anumit candidat, precum şi primirea acestora de către alegător, în acelaşi scop, constituie infracţiuni şi se pedepsesc cu închisoare de la şase luni la cinci ani.

Potrivit legii electorale, nu constituie infracţiune oferirea de către competitorii electorali a unor "bunuri cu valoare simbolică", inscripţionate cu însemnele partidului şi care au fost stabilite prin ordonanţa de urgenţă adoptată în această săptămână.