Duţă: Taxa clawback aplicabilă din iunie 2010 aduce statului venituri de 300 mil. euro pe an

Potrivit Guvernului, Corpul de Control al premierului va sesiza Direcţia Naţională Anticorupţie asupra unor posibile fapte de natură penală constatate în cadrul unei acţiuni de control privind activitatea Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate (CNAS), acuzând că, din cauza modului defectuos în care reprezentanţii CNAS şi ai Ministerului Sănătăţii şi-au exercitat atribuţiile de serviciu privind realizarea unei evidenţe a plătitorilor contributţei trimestriale, nu au fost încasate venituri în sumă totală de 189,7 milioane lei, reprezentând contribuţii trimestriale.

În această comunicare transmisă de Guvern sunt menţionate două perioade diferite pentru care este calculată paguba constatată, respectiv trimestrul IV 2009-trimestrul III 2010 şi trimestrul IV 2009-trimestrul III 2011. Ulterior, reprezentanţi ai Guvernului au precizat că perioada pentru care a fost calculată paguba este trimestrul IV 2009-trimestrul III 2011, nu până la trimestrul III 2010 cum a informat.

În replică la anunţul Guvernului privind sesizarea DNA, fostul preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), dr. Lucian Duţă, a declarat, duminică, pentru MEDIAFAX: "Raportul Corpului de control al primului ministru face referire la Ordonanţa de Urgenţă 104 din octombrie 2009 şi care prevedea colectarea taxei clowback de la producătorii de medicamente, veniturile realizate din această taxă mergând exclusiv in bugetul Ministerului Sănătăţii. Această ordonanţă prevedea, de asemenea, că în termen de 15 zile de la emiterea ei, trebuiau elaborate normele de aplicare a acesteia, printr-un ordin comun al ministrului Sănătăţii şi al preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate".

Fostul preşedinte al CNAS, Lucian Duţă, a mai spus că până la sfârşitul lui octombrie 2009, ministrul Sănătăţii de atunci împreună cu preşedintele Casei trebuiau să emită aceste norme.

"Ministrul Sănătăţii de atunci, Ionuţ Bazac, împreună cu preşedintele CNAS, prof. dr. Irinel Popescu, trebuiau să emită aceste norme. Trebuie, totuşi să adaug că din punct de vedere insituţional CNAS nu are drept de iniţiativă legislativă, acestă sarcină aparţinând ministrul Sănătăţii", a susţinut Duţă.

Duţă şi-a început mandatul la CNAS în decembrie 2009.

"Eu am preluat mandatul în decembrie 2009. CNAS a făcut toate demersurile legale către MS, pe atunci ministrul Sănătăţii era Cseke Attila, aducându-i la cunoştinţă faptul că echipa anterioară nu a implementat deloc aceste norme. Drept pentru care am făcut toate demersurile legale instituţionale pentru a grăbi implementarea acestor norme. În urma repetatelor demersuri, MS a semnat aceste norme în iunie 2010", a explicat Lucian Duţă.

El a spus că în niciun caz responsabilitatea pentru întârzierea publicării normelor nu poate fi atribuită CNAS.

"CNAS nu are nicio responsabilitate faţă de această întârziere. Consider că ceea ce se întâmplă acum este o acţiune strict politică, determinată de primul-ministru al României, Victor Ponta, care încearcă în acest fel să acopere propriile minciuni şi hoţii şi, mai ales, propria incompetenţă. Mai vreau să menţionez faptul că, din punct de vedere tehnic, Ordonanţa de Urgenţă 104 în forma în care a fost redactată de echipa fostului ministru (PSD-n.r.) Ionuţ Bazac era aproape imosibil de aplicat, întrucât lăsa loc la numeroase interpretări din punct de vedere juridic. Pe cale de consecinţă, şi elaborarea normelor era şi mai dificil de realizat, motiv pentru care a fost atacată în instanţă de producători de medicamente, unii chiar câştigând procesele", a continuat fostul şef al CNAS.

El a mai spus că afirmaţia potrivit căreia această întârziere a adus prejudiciu statului este o "minciună".

"Afirmaţia că s-a produs un prejudiciu este o minciună. Nu este niciun prejudiciu. Există la această oră acţiuni legale prin care producătorii de medicamente trebuie să plătească şi taxa aferentă lui 2009. În plus, Ordonanţa privind taxa clawback, emisă de noi în iunie 2010, şi care este în vigoare şi azi, aduce statului român venituri de 300 de milioane de euro pe an. Sunt venituri foarte importante pentru bolnavii din România pe care domnul Ponta şi Guvernul le folosesc cu mare plăcere, dar uită să le anunţe public", a conchis Duţă.

Corpul de Control va sesiza şi ANI, a informat Guvernul, arătând că Molnar Geza, consilier în Ministerul Snătăţii, a lucrat atât ca membru atât îm cadrul Consiliului de Administratie al CNAS, cât şi în cadrul Consiliului de Administratie al companiei Antibiotice Iaşi, încălcând Legea 95/2006 care interzice membrilor CA al CNAS să deţina funcţii în cadrul societăţilor comerciale cu profil farmaceutic.

Perioada supusă controlului a fost 1 ianuarie 2009-31 martie 2012, respectiv până la 30 septembrie 2012 pentru verificările efectuate cu privire la gestionarea contribuţiei datorate de deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţă a medicamentelor.

A fost verificat modul de îndeplinire a atribuţiilor de către conducerea şi personalul Casei şi a respectării dispoziţiilor legale referitoare la angajarea şi efectuarea cheltuielilor la achiziţiile publice, precum şi prevederile legale privind managementul resurselor umane, susţine Guvernul.

În perioada supusă verificărilor, unele angajamente bugetare individuale/globale care au stat la baza plăţilor aferente realizării sistemului informatic unic integrat nu conţin date referitoare la subdiviziunile bugetare aprobate, fiind astfel încălcate prevederi legale privind angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor instituţiilor publice. Ordonanţarea de plată nr. SI1717/27 octombrie 2011 în sumă de 57 milioane lei şi ordonanţarea de plată nr. SI1536/28 septembrie 2011 în sumă de 3,8 milioane lei prezintă corecturi/ştersături (cu pastă albă), fără a avea înscrisă data şi semnătura persoanei care a efectuat modificarea, ceea ce contravine prevederilor legale referitoare la întocmirea şi utilizarea documentelor financiar-contabile.

Corpul de Control aminteşte totodată că, începând cu data intrării în vigoare a OU 104/2009 pentru modificarea si completarea Legii 95/2006, respectiv data de 7 octombrie 2009, firmele care realizează încasări din comercializarea în România a unor categorii de medicamente datorează o contribuţie trimestrială, denumită şi taxa clawback. Sumele reprezentând contribuţia trimestrială au acelaşi regim juridic precum creanţele bugetare, iar în legatură cu veniturile obţinute din contribuţia trimestrială, ordonatorii de credite au aceleaşi obligaţii ca şi în cazul altor venituri bugetare.

Ministrul Sănătăţii şi presedintele CNAS aveau obligaţia de a emite în termen de 15 zile de la data intrării in vigoare a actului normativ un ordin comun conţinând normele de aplicare referitoare la contribuţia trimestrială. Ordinul comun a fost publicat la 15 iunie 2010, cu o întârziere de aproximativ opt luni faţă de termenul legal, deşi în preambulul OU 104/2009 s-a menţionat că raţiunea instituirii obligaţiei de plată a contribuţiei trimestriale a fost suplimentarea surselor de finanţare a sistemului public de sănătate, în regim de urgenţă, prin identificarea unei surse noi de venituri bugetare care urmau să fie încasate şi utilizate de minister, mai afirmă Guvernul.

Emiterea cu întârziere a ordinului comun a avut drept consecinţă necalcularea şi neîncasarea în termenul legal a contribuţiei trimestriale aferente perioadei trimestrul IV 2009 – trimestrul I 2010. Prin urmare, până la 15 iunie 2010 nu au fost depuse declaraţii de către subiecţii obligaţiei de plată a contribuţiei şi, pe cale de consecinţă, nu au fost emise notificări către plătitori cu privire la contribuţia trimestrială datorată.

Abia la 18 mai 2011, la peste zece luni de la emiterea ordinului comun, CNAS a solicitat Agenţiei Naţionale a Medicamentului transmiterea în regim de urgenţă a listei deţinătorilor de autorizaţii de punere pe piaţă sau comercializare a medicamentelor, care să cuprindă informaţii referitoare la datele de identificare şi de contact ale acestora. Până la 15 mai 2012, conducerea CNAS nu a elaborat proceduri operaţionale care să prevadă responsabilităţi clare ale persoanelor cu atribuţii în gestionarea contribuţiilor trimestriale şi termene precise pentru îndeplinirea atribuţiilor, precum şi un sistem de control al îndeplinirii obligaţiilor legale de către plătitori şi personalul CNAS. Prin aceasta omisiune, susţin inspectorii, conducerea CNAS a încălcat prevederile din ordinul pe acestă temă al ministrului Finanţelor.

Corpul de Control acuză că, din cauza modului defectuos în care reprezentanţii CNAS şi ai Ministerului Sănătăţii şi-au exercitat atribuţiile de serviciu privind realizarea unei evidenţe a plătitorilor contributţei trimestriale, stabilirea şi notificarea contribuţiilor datorate, urmărirea încasării veniturilor la bugetul statului prin bugetul ministerului şi aplicarea sancţiunilor legale pentru neîndeplinirea obligaţiilor de plată de către contribuabili nu au fost încasate venituri în sumă totală de 189,7 milioane lei, reprezentând contribuţii trimestriale aferente perioadei trimestrul IV 2009- trimestrul III 2010. Această sumă constituie pagubă la bugetul statului, prin bugetul Ministerului Sănătăţii.

Pentru producerea pagubei, inspectorii consideră că sunt responsabili preşedintele CNAS, care nu a luat masuri în vederea organizării unei evidenţe complete a plătitorilor contributţei, stabilirii corecte a contribuţiei datorate, verificării corectitudinii şi realităşii declaraşiilor depuse în vederea determinării exacte a sumelor datorate de plătitori, şi ministrul Sănătăţii, care, în calitate de ordonator de credite, răspunde de realizarea veniturilor.

În trimestrul IV 2009, imediat după ieşirea PSD de la guvernare, Ministerul Sănătăţii a fost condus, cu titlu interimar, de Adriean Videanu (PDL), iar ulterior de Cseke Attila şi Ladislau Ritli (ambii de la UDMR).

"Corpul de Control al primului-ministru va sesiza Direcţia Naţională Anticorupţie, organul de urmarire penală competent să cerceteze posibilele fapte de natură penală constatate în cadrul acţiunii de control privind activitatea CNAS. Fapta reprezentanţilor CNAS şi Ministerului Sănătăţii de a îndeplini în mod defectuos obligaţiile legale în legătura cu organizarea evidenţei de plătitori, declararea, stabilirea şi controlul contribuţiilor, precum şi în legătura cu aplicarea sancţiunilor legale pentru neplata de către contribuabili a contribuţiilor datorate, cu consecinţa neîncasării la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii,, a sumei de 189.763.842,03 lei, reprezentând contribuţii aferente perioadei trimestrul IV 2009 - trimestrul III 2011, poate întruni elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, prevăzute de Codul Penal", potrivit Corpului de Control.

În luna mai, premierul Victor Ponta a semnat decizia de eliberare a lui Lucian Duţă (PDL) de la conducerea Casei Naţionale a Asigurărilor de Sănătate şi l-a acuzat pe acesta că, înainte de a demisiona, a înaintat facturile de încasare a taxei clawback, generând un risc al lipsei de medicamente.

El a anunţat că va cere Ministerului Sănătăţii şi organelor în drept să cerceteze toate activităţile fostului şef CNAS.