MAE: Oficiali români şi sârb au găsit, la Haga, soluţii practice pentru românii din Timoc

Potrivit unui comunicat MAE transmis MEDIAFAX, Aurescu a subliniat, în runda de discuţii desfăşurată luni şi marţi, la Haga, cu participarea comisarului OSCE Knut Vollebaek, "necesitatea unor progrese vizibile în ce priveşte asigurarea de către partea sârbă a creării de clase cu predare în limba română, a accesului la mass-media în limba română şi a exercitării libertăţii religioase în limba română pentru românii din Valea Timocului".

"În discuţiile cu delegaţia sârbă, cu participarea activă a Înaltului Comisar OSCE, au fost identificate o serie de paşi practici care ar putea fi parcurşi de partea sârbă pentru îmbunătăţirea accesului minorităţii române din Timoc la educaţie, mass media şi serviciul religios în limba maternă", precizează comunicatul MAE.

Oficialul MAE a reiterat şi disponibilitatea părţii române de implicare "în rezolvarea unor solicitări concrete ale românilor din Serbia, respectiv pentru sprijinirea procesului de predare în limba română, furnizarea manualelor în limba română, crearea unor programe de formare continuă pentru profesorii şi jurnaliştii români, precum şi susţinerea tehnică de către partea română a retransmisiei programelor radio-tv din România în Valea Timocului".

De asemenea, Aurescu insistat pentru organizarea periodică a unor întâlniri în acelaşi format, în vederea asigurării aplicării concrete şi depline a Protocolului din 1 martie 2012 şi a exprimat mulţumirile sale pentru implicarea lui Knut Vollebaek în acest proces.

Oficialul român a reiterat convingerea că "noul statut al Serbiei în relaţia cu UE, de ţară candidată, va fi un stimulent al procesului intern de reforme, pentru îndeplinirea tuturor criteriilor de aderare, inclusiv în ce priveşte situaţia minorităţii române de pe întreg teritoriul Serbiei, ca parte integrantă importantă a criteriilor politice de la Copenhaga".

Secretarul de stat în MAE a subliniat şi interesul României pentru implementarea tuturor prevederilor Protocolului semnat la 1 martie 2012 la Bruxelles, "document asumat de ambele state şi care are prevederi concrete şi cuantificabile vizând îmbunătăţirea situaţiei persoanelor aparţinând minorităţii române de pe întreg teritoriul Serbiei, indiferent de denumire, cu respectarea principiului, acceptat de ambele state, al neintervenţiei autorităţilor în procesul de auto-identificare liberă a minorităţilor", mai evidenţiază comunicatul MAE.

Săptămâna trecută, premierul sârb Ivica Dacic declara, după o întâlnire cu omologul său român, că problemele dintre România şi Serbia trebuie abordate pragmatic, deoarece multe întâlniri bilaterale anterioare au fost prieteneşti, dar au avut ca finalitate obiecţiile ridicate de România atunci când s-a discutat despre statutul de candidat al Serbiei la UE.

"Datoria noastră, ca premieri, este să înlăturăm toate problemele care ar putea să afecteze relaţiile bune dintre cele două ţări. Consider că ar trebui să adoptăm pragmatic toate problemele care există între cele două ţări. Am participat personal la multe întâlniri dintre România şi Serbia, care au fost prieteneşti şi care în final au rezultat cu obiecţiunile pe care România le-a ridicat atunci când a fost vorba despre acordarea statutului de candidat Serbiei. Ca atare, consider că toate problemele care există trebuie abordate deschis, trebuie soluţionate pentru ca în relaţiile dintre noi să nu existe nimic ce ar putea afecta aceste relaţii", spunea premierul sârb.

Premierul Ponta preciza, la rândul său, că a asigurat Guvernul Serbiei de sprijinul total pe care România îl acordă procesului de negociere şi de integrare în Uniunea Europeană.

La 1 martie 2012, la Bruxelles, a fost semnat, de către Reprezentanţii Permanenţi ai României şi Serbiei la UE, Protocolul celei de-a doua sesiuni a Comisiei Mixte Interguvernamentale între România şi Republica Serbia privind minorităţile naţionale, care a avut loc la 20 mai 2011.

Documentul a fost semnat în marja Consiliului European care a decis acordarea pentru R. Serbia a statutului de candidat la integrarea în UE.

Cu acest prilej ţara noastră a prezentat o Declaraţie prin care a subliniat necesitatea obţinerii unor rezultate concrete şi rapide privind statutul minorităţilor din cele două ţări, cât şi implicarea Comisiei şi a Înaltului Reprezentant al OSCE pentru minorităţile naţionale, în monitorizarea eforturilor Serbiei pentru respectarea principiilor protecţiei minorităţilor în conformitate cu standardele Uniunii Europene.