Poliţia Română a repornit baza de date AFIS 2000

Raluca Seucan, şeful Serviciului de Presă al Poliţiei Române, a declarat pentru MEDIAFAX că defecţiunile tehnice nu au afectat integritatea bazei de date, iar AFIS va putea fi folosit la nivel naţional începând de săptămâna viitoare, după finalizarea auditului pe toate palierele.

În luna iunie au apărut defecţiuni la programele Imagetrak şi AFIS 2000, folosite de criminalişti pentru identificarea persoanelor suspecte.

Sistemul Imagetrak - oprit voluntar din 27 iunie - a fost repornit în 14 septembrie, după testele făcute în urma înlocuirii sursei de alimentare, anunţa atunci Inspectoratul General al Poliţiei Române (IGPR).

Poliţia Română preciza că defecţiunile survenite la cele două baze de date nu au afectat cooperarea poliţienească internaţională în domeniul criminalistic.

"Subliniem faptul că, în România, prevederile Tratatului de la Prum au intrat în vigoare începând cu data de 3 martie 2009. Conform acestuia, statele membre trebuie să operaţionalizeze schimbul automat în trei domenii de referinţă, respectiv de date ADN, date dactiloscopice şi date privind vehiculele. Dintre cele trei domenii, primele două sunt în responsabilitatea Poliţiei Române. În acest sens, la finalul anului 2009 a fost operaţionalizat schimbul automat de date genetice. În prezent, acesta se desfăşoară cu Austria, Olanda, Germania, Franţa, Spania, Slovenia, Lituania, Letonia şi Slovacia. De asemenea, suntem în teste cu Cipru şi Estonia", arăta IGPR.

Pentru operaţionalizarea schimbului de date dactiloscopice, în 21 iunie 2012, Poliţia Română a încheiat un contract de achiziţie a unui soft care să permită căutările automate ale urmelor şi impresiunilor papilare de către sisteme similare din dotarea Poliţiilor Europene.

Conform prevederilor contractului, interfaţa trebuie să devină funcţională începând cu data de 19 noiembrie. Până în prezent, activitatea derulată în acest contract s-a desfăşurat în conformitate cu clauzele contractuale, nefiind înregistrate întârzieri, mai precizat Poliţia Română.

În perioada în care cele două programe nu au funcţionat, poliţiştii au fost nevoiţi să compare manual fişele vechi cu probele pe care le găsesc la faţa locului în urma unei anchete, ceea ce a îngreunat procedura.

Programul Imagetrak este cea mai complexă bază de date a Poliţiei Române şi conţine datele particulare ale tuturor suspecţilor înregistraţi la nivel naţional, respectiv înălţime, greutate, culoarea ochilor, a părului şi semne particulare, cum ar fi tatuaje, cicatrice.

În general, acest program este folosit pentru identificarea persoane cu identitate necunoscută şi a cadavrelor cu identitate necunoscută.

Sistemul de recunoaştere facială Imagetrak stochează şi examinează fotografii de semnalmente, date antropometrice, semne particulare şi date despre fapta şi modul de operare, în scopul identificării unor categorii de persoane care au săvârşit fapte penale şi al clarificării unor aspecte de interes operativ în activitatea Poliţiei şi altor unităţi din cadrul Ministerul Administraţiei şi Internelor, potrivit datelor de pe site-ul Poliţiei Române.

Sistemul de recunoaştere facială Imagetrak a fost implementat în anul 2004 la nivel naţional, cu staţii de lucru la fiecare inspectorat judeţean de poliţie şi la Serviciul Criminalistic din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti.

Perceperea de către victimă sau martorul ocular a imaginii persoanei infractorului, în momentul în care acesta săvârşeşte fapta penală, poate fi asimilată, într-o accepţiune foarte largă, cu o urmă de memorie, respectiv cu ceea ce s-ar putea denumi "urma ideală", aceasta având un evident caracter material, specific proceselor psiho-fiziologice de la nivelul scoarţei cerebrale. Devine astfel posibilă identificarea infractorului pe baza portretului vorbit făcut de martor, ori recunoaşterea sa după fotografie sau dintr-un grup de persoane, potrivit Poliţiei Române.

Sistemul de recunoaştere facială Imagetrak are rolul să înlocuiască clasoarele clasice cu fotografii de semnalmente, folosite pentru identificarea persoanelor, prin prelucrarea şi stocarea la nivel naţional a fotografiilor şi a datelor de stare civilă ale persoanelor în stare de arest sau libertate, ca urmare a comiterii de infracţiuni prin diverse moduri de operare. Fotografia este digitalizată în limbaj pentru computer, procesată şi stocată într-o bancă de date.

Sistemul Imagetrak foloseşte un algoritm de căutare facială care este independent de culoare, respectiv la căutare nu se ia în calcul culoarea fotografiei sau culoarea pielii. Din punct de vedere al rasei, nu ia în calcul structura feţei deoarece aceasta este universală. Sistemul permite o plajă largă în privinţa sursei de preluare a imaginilor, acestea putându-se face prin folosirea unui scanner, a unei camere foto sau video.

În privinţa vârstei, faceprint-ul rămâne neschimbat odată cu trecerea timpului. Machiajele, părul facial, ochelarii sau iluminarea nu influenţează identificarea persoanelor, preciza Poliţia Română.

Programul AFIS 2000 este o bază de date care conţine amprentele şi fotografiile tuturor persoanelor care au fost amprentate.

Sistemul automat de identificare a amprentelor digitale - AFIS 2000 - a fost implementat de către Poliţia Română din anul 1996 şi a reprezentant un pas important pe linia modernizării poliţiei tehnico-ştiinţifice. Acesta permite identificarea pe baza amprentelor papilare a persoanelor cu identitate falsă sau care au comis fapte antisociale.

Sistemul AFIS Printrak Bis (Printrak Biometric Identification System) este fabricat în SUA de concernul Motorola - Printrak şi reprezintă ultima versiune în examinarea dactiloscopică, se mai arată pe site-ul Poliţiei Române.

AFIS Printrak Bis a devenit operaţional la nivel naţional în cursul lunii iulie 2007 şi, în concordanţă cu prevederile acordurilor internaţionale, a devenit Punct Naţional de Contact pentru schimbul de date dactiloscopice cu sistemele europene similare.

Potrivit Poliţiei Române, sistemul reprezintă cea mai complexă tehnologie de acest gen existentă pe plan mondial, fiind caracterizat ca o componentă de bază a sistemului judiciar naţional şi european în lupta împotriva infracţionalităţii transfrontaliere.