Corlăţean: Chestiunea Tezaurului prezintă o importanţă deosebită şi o prioritate pentru România

"Noi am luat notă cu mare atenţie şi interes de textul şi amendamentul respectiv care a fost adoptat de APCE, pentru că aceste texte vin în întâmpinarea demersurilor pe care partea română le face pe un subiect care prezintă o importanţă deosebită şi de natură istorică, şi de natură simbolică, pentru România. Va rămâne o prioritate pentru noi", a declarat Corlăţean.

De asemenea, el a arătat că MAE face demersuri în primul rând pentru reluarea activităţii comisiei mixte de istorici româno-ruse, care "a fost îngheţată de mai multă vreme".

"Este un subiect care ne interesează în mod direct, ne preocupă şi, prin intermediul structurii special constituite, acelei comisii mixte existente în baza Tratatului politic bilateral încheiat cu Federaţia Rusă, facem demersuri pentru în primul rând reluarea activităţii acestei comisii care din păcate a fost îngheţată timp de mai multă vreme", a spus Corlăţean.

MAE român informase joi, la solicitarea MEDIAFAX, că a urmărit cu atenţie adoptarea de către APCE a Rezoluţiei care cere Moscovei să continue inclusiv negocierile cu Bucureştiul pentru returnarea Tezaurului, adăugând că această rezoluţie vine în întâmpinarea demersurilor părţii române.

"Îndemnul forului parlamentar al Consiliului Europei de a continua eforturile în plan bilateral pe această temă vine în întâmpinarea demersurilor părţii române şi a activităţii complexe desfăşurate la nivelul experţilor Comisiei comune de la convenirea, cu partea rusă, a acestui format de dialog. Problema Tezaurului României s-a aflat şi se află constant în atenţia autorităţilor române şi în dialogul cu partea rusă", se menţionează în precizarea MAE transmisă joi agenţiei MEDIAFAX.

De asemenea, MAE precizează că discuţiile bilaterale privind problematica Tezaurului României se poartă în cadrul Comisiei comune româno-ruse pentru studierea problemelor izvorâte din istoria relaţiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului, constituită în baza Declaraţiei comune a miniştrilor Afacerilor Externe semnată la 4 iulie 2003.

Potrivit Declaraţiei Comune a miniştrilor Afacerilor Externe, Comisia este de interes public, fiind alcătuită din istorici şi din specialişti în diverse domenii. În vederea atingerii obiectivului Comisiei, membrii săi studiază, din perspectivă istorică, relaţiile româno-ruse, cercetând şi examinând fapte şi documente relevante în acest scop.

Din 2004 până în prezent s-au desfăşurat trei întâlniri ale Comisiei, la Bucureşti (octombrie 2004) şi la Moscova (iunie 2005 şi aprilie 2006), mai precizează MAE.

APCE a adoptat, marţi, o rezoluţie privind îndeplinirea de către Rusia a obligaţiilor şi angajamentelor faţă de Consiliul Europei, în textul acesteia făcându-se apel la Moscova să continue negocierile bilaterale pentru returnarea bunurilor culturale confiscate de la ţări europene, inclusiv România.

Plenul Adunării a adoptat două dintre amendamentele propuse de către senatorul Viorel Badea la proiectul de rezoluţie al raportului.

Potrivit propunerilor înaintate de senatorul român, rezoluţia însuşită de membrii Adunării face apel la continuarea negocierilor bilaterale, în vederea identificării unei soluţii viabile menite să ducă la returnarea, prin negociere directă, a bunurilor culturale şi a altor proprietăţi către ţările vizate, inclusiv a Tezaurului României, temporar transferat la Moscova, în timpul Primului Război Mondial, potrivit unui comunicat transmis MEDIAFAX de senatorul Badea, membru al delegaţiei României la APCE.

"Rezultatul votului este o victorie pentru delegaţia României, în condiţiile în care plenul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei a evidenţiat, pentru prima oară, în mod explicit, necesitatea ca Federaţia Rusă să soluţioneze cu celeritate toate aspectele referitoare la returnarea bunurilor, proprietăţilor şi valorilor culturale confiscate în mod abuziv de la statele membre, urmând ca, în conformitate cu cel de-al doilea amendament depus, în cazul în care nu îşi îndeplineşte pe deplin aceste obligaţii, Federaţia Rusă să rămână în continuare sub monitorizarea Consiliului Europei", a argumentat Badea.

Parlamentarul român propusese, împreună cu alţi doi delegaţi ai României la APCE - Cezar Preda şi Tudor Panţîru - şi un amendament care făcea referire explicită că "restituirea ar trebui să înceapă cu cantitatea de aur a BNR care consistă în 93,4 tone în monede şi lingouri pentru care România a transmis şi în 2004 către Federaţia Rusă, pentru documentare, inventarii şi documente în acest sens".

Acest amendament nu a fost însă adoptat, "deoarece avea un grad ridicat de individualitate", după cum a explicat Badea.

Pe de altă parte, în textul Raportului privind îndeplinirea obligaţiilor şi angajamentelor Federaţiei Ruse faţă de Consiliul Europei, elaborat de raportorii Gyorgy Frunda şi Andreas Gross şi care stă la baza rezoluţiei APCE, se menţionează că "Tezaurul românesc, colecţie de obiecte valoroase, transferate de Guvernul român în Rusia pentru a fi păstrate pe durata primului razboi mondial, nu au fost returnate, iar autorităţile ruse au refuzat să discute acest subiect".

Rezoluţia APCE este în concordanţă cu angajamentele asumate de Federaţia Rusă prin Opinia nr. 193/1996 privind cererea Rusiei de aderare la Consiliului Europei, precum şi prin rezoluţiile, recomandările şi rapoartele relevante adoptate de-a lungul timpului pe acest subiect.