În România sunt 6.000 de urşi, dar pădurile mai ajung pentru doar 4.000 de animale

Pentru a afla câţi urşi sunt în România se folosesc mai multe metode, printre care identificarea după urme, prin care se măsoară şi se fotografiază urmele proaspete, metoda unităţilor reproductive - se măsoară urmele fiecărei femele cu pui, metoda estimării populaţiei după numărul de masculi la locurile de hrănire şi numărarea urşilor de către paznicii de vânătoare la sfârşitul toamnei şi primăvara, la ieşirea din bârlog.

"Populaţia de urşi din România a rămas constantă în ultimii ani, undeva la peste 6.000 de exemplare. E destul de mare, pentru că în ultimii ani toate habitatele pentru urs pe care le aveam au început să se fragmenteze din cauza dezvoltării infrastructurii rutiere, a dezvoltării economice şi a infrastructurii turistice. De asemenea, prin dezvoltarea urbanistică a unor zone aceste habitate pe care le prefera ursul încep să se restrângă şi aici apar problemele. Urşii îşi părăsesc locurile lor de linişte din cauza influenţei asupra mediului lor", a declarat agenţiei MEDIAFAX Adam Crăciunescu, directorul general al Romsilva.

El a spus că România ar trebui să aibă o populaţie de urşi "cam la 4.000 de exemplare", ţinând cont de dimensiunea habitatelor rămase.

Cum vânătoarea urşilor este interzisă prin lege în România, şeful Romsilva evită să folosească acest termen şi se referă la "recoltare", care se face printr-o derogare de la lege.

"Cei care participă la recoltare plătesc de la 5.000 de euro în sus pentru un exemplar. Cel mai mult recoltează vânătorii români. Problema este că nu-i poţi recolta pe toţi cei 2.000 de urşi odată. Se dă o derogare cam de 300 de animale pe an, şi nu reuşim să le recoltăm pe toate, pentru că nu totdeauna te întâlneşti cu urşii. Noi facem reduceri ale populaţiei în zonele în care avem probleme deosebite. Ursul este o specie ocrotită de lege şi nu mai face obiectul vânătorii. Noi recoltăm prin aceste derogări pe care le obţinem prin ordin al ministrului", a explicat Crăciunescu.

Cei mai mulţi urşi din România sunt în judeţele Harghita (aproximativ 1.200 de animale), Covasna (1.000), Braşov (900), Argeş (600) şi Mureş (500).

Sunt însă şi judeţe prin pădurile cărora nu umblă niciun urs. Acestea sunt Brăila, Botoşani, Călăraşi, Constanţa, Dolj, Giurgiu, Iaşi, Sălaj, Tulcea şi Vaslui.

Crăciunescu a explicat că urşii au început să coboare spre zonele locuite şi pentru că s-a redus numărul de animale sălbatice disponibile pentru hrana lor, iar în cazul oilor şi vitelor, a crescut nivelul de securitate în ultimii ani.

"A crescut şi populaţia de urşi şi pentru că multe femele au început să facă şi câte 3-4 pui, în loc de 1-2 pui. Puterea de conservare a acestei specii este foarte mare. Acolo unde este un număr mare de urşi, masculii bătrâni mai omoară unii din pui, în special cei dezvoltaţi necorespunzător, şi astfel există o autoreglare în cadrul populaţiei. În condiţiile în care în ultimii 20 de ani am recoltat doar exemplare mari, şi chiar şi pe vremea lui Ceauşescu tot aşa făceam, nu a mai avut cine face autoreglarea. Din acest motiv, unii pui cresc şi nu-şi găsesc locul în cadrul populaţiei şi migrează către anumite zone unde au acces mai uşor la hrană şi unde în anumite momente de stres devin periculoşi. Au apărut nişte mutaţii în populaţia de urşi şi aşa apare prezenţa lor în staţiuni, în livezile şi gospodăriile oamenilor", a afirmat directorul Romsilva.

În Europa sunt 14.000 de urşi bruni în zece ţări. Se estimează că au mai rămas doar 20-25 de animale în Munţii Pirinei, pe o porţiune cuprinsă între Franţa, Spania şi Andorra, şi în jur de 85-90 de animale în Asturia, Cantabria, Galiţia şi Leon.

Urşii bruni au dispărut din Marea Britanie, iar existenţa lor este ameninţată în Franţa şi Spania. În Bulgaria există o populaţie de 900-1.200 de exemplare, în Slovacia numărul urşilor este estimat la 600-800 de animale, în Slovenia sunt în jur de 500-700 şi în Grecia au mai rămas aproximativ 200 de urşi.

Nordul Europei este habitatul unei populaţii însemnate de urşi, cu 2.500 de animale în Suedia, în jur de 1.600 în Finlanda, circa 700 în Estonia şi 70 de urşi în Norvegia.

Deşi are cei mai mulţi urşi din Europa, cu excepţia Rusiei, România nu reuşeşte să exporte această specie.

"Noi nu exportăm urşi, pentru că niciunora nu le trebuie. Mai dăm pe la grădini zoologice, câteva zeci pe an", a spus Crăciunescu.

În luna septembrie au avut loc în judeţul Dâmboviţa trei atacuri ale ursului asupra oamenilor. Atunci, ursul a ucis un bătrân de 72 de ani şi a rănit alte două persoane - o femeie şi un bărbat. Ursul care i-a atacat pe cei trei a fost împuşcat, iar în urma analizelor s-a stabilit că acesta era turbat, în zonă fiind instituită carantina. Tot în septembrie un bărbat de 63 de ani a fost ucis de un urs tot în Dâmboviţa, într-o zonă izolată, unde animalul fusese prins într-un laţ, capcana fiind pusă de către victimă.

Tot în septembrie, în Argeş, doi pădurari au fost atacaţi şi răniţi de un urs, în timp ce participau ca gonaci la o partidă de vânătoare organizată de Ocolul Silvic Vidraru. Ulterior, animalul a fost împuşcat şi s-a constatat că era bolnav de rabie.

La sfârşitul lunii septembrie mai multe animale ale sătenilor din comuna Băţani din judeţul Covasna au fost ucise de urs, primarul localităţii spunând că în acest an au fost zeci de atacuri ale urşilor în zonă, incidente similare fiind şi la Bodoc, unde un urs coboară frecvent în localitate. Potrivit primarului, în vara acestui an în comuna Băţani au fost înregistrate aproximativ 30 de atacuri ale urşilor, care au omorât zeci de vaci şi oi.

El a mai spus că ursul vine până în centrul comunei, coborând din pădure pentru a-şi căuta hrană.

Până să reuşească să-i "recolteze" cineva pe cei 2.000 de urşi în surplus, cei care locuiesc sau îşi fac vacanţele în zonele prin care acestora li s-a restrâns habitatul trebuie să-şi mărească atenţia şi să vorbească tare.

Directorul Romsilva are soluţii pentru cei care se întâlnesc cu ursul.

"Nu trebuie să se precipite prea mult. El, dacă nu-l deranjezi şi nu-l surprinzi, se duce mai departe. Mai bine, când îl vezi, să faci gălăgie ca să se îndepărteze. Dacă se apropie, devine periculos, pentru că îl iei prin surprindere. Dacă te întâlneşti cu el faţă în faţă şi îl surprinzi, te atacă, pentru a se apăra. Şi mulţi se duc să dea cu parul în el. Nu merge. Dacă te atacă, lupta e inegală", a spus el.